Duminica, la prinz, am vazut o discutie foarte interesanta in emisiunea lui Cristian Tabara de la PRO TV, „Parte de carte". Alaturi de moderator, in studio se aflau dl Radu Paraschivescu si dl Petru Berteanu. Discutau despre cartea dnei Ruxandra Cesereanu, „Crize si Crizism", in care autoarea incerca o analiza a situatiilor si a cazurilor media din perioada postdecembrista in care, in Romania, s-a rostit, s-a gindit si s-a provocat o „criza". Reluate asa, una dupa alta, in discutiile dintre cei trei, toate acele intimplari cu rezonanta media, in care lumea a parut implicata trup si suflet saptamini sau luni la rind, pareau sa sugereze ca cetateanul e un fel de spectator angajat intr-o insiruire nesfirsita de toane media. Toate aveau alura unor comete care se apropiau amenintator de Terra, mobilizau pasiuni apocaliptice pe intervale scurte, creau cozi la buncarele subterane, marturisiri si isterie colectiva. Apoi, dupa ce coada cometei disparea pe o orbita sigura, romanii cautau pe cer un asteroid bun sa trezeasca noi „crize". Cine mai vorbeste azi de „Criza dosarelor de la Berevoiesti" sau de „Criza din sistemul bancar"? Nici macar de „Criza ostaticilor" nu se mai aude mare lucru. Atunci cind viata publica arata ca o insiruire de crize saptaminale, mi-e teama ca, la un moment dat, n-o sa mai recunoastem nici macar Apocalipsa. O sa credem ca e doar o „bomba" media.