Respectarea drepturilor omului, controlul armelor ilegale, combaterea crimei si atenuarea coruptiei, asanarea economica sau dezvoltarea pluralismului civic genuin sint, pentru Kosovo, mai degraba sperante eufemistice decit certitudini implacabile.

In aceste zile si luni, atentia presei din Romania a ramas captiva dezbaterilor legate de soarta democratiei vernaculare. E firesc, desi, fascinati de infinitul rau al logomahiei provinciale, ratam uneori contactul cu realitati europene grave. Este cazul provinciei Kosovo, aflata sub juridisdictia ONU si intr-o iminenta declaratie de independenta fata de Serbia.

Despre consecintele geopolitice sau implicatiile diplomatice ale aparitiei unui nou stat pe harta Europei in 2007 vor vorbi expertii. Nu stim daca raportul tensionat intre majoritatea albaneza si minoritatea sirba se va ameliora. Respectarea drepturilor omului, controlul armelor ilegale, combaterea crimei si atenuarea coruptiei, asanarea economica sau dezvoltarea pluralismului civic genuin sint, pentru Kosovo, mai degraba sperante eufemistice decit certitudini implacabile. Publicul larg va fi preocupat totodata de soarta unui tinut incarcat de istorie culturala si memorie religioasa.

UNESCO listeaza patru importante monumente medievale, printre care manastirile Pec (circa 1260), Gracanica (1321) si Decani (1335). Provincia Kosovo are valoarea simbolica a Bucovinei de Nord, la care nu te poti gindi in absenta Putnei, Voronetului sau Moldovitei. La aceasta ora, multe astfel de lacasuri de cult sufera in izolare sau in blocada. Intre 1999 si 2004, vandalizarea patrimoniului crestin n-a fost stopata de trupele KFOR. Astfel, extremistii albanezi au putut aplica „solutia" imparatului Titus pentru templul evreilor din Ierusalim, la anul 70 AD. Au disparut, au fost profanate sau arse fara glas bisericile din Pristina, Musutiste, Vitina si peste o suta de alte localitati. Pe cind Amnesty International acuza tratamentul inuman aplicat membrilor al-Qaeda la Guantánamo Bay, distrugerea ereditatii bizantine din Kosovo era egalata doar de tratamentul barbar aplicat zecilor de cimitire ortodoxe din aceeasi regiune. Faptele se petreceau „pe timp de pace", cind dictatorul sirb Milosevici era anchetat de Tribunalul de la Haga.

Bref, comunitatea internationala nu poate recunoaste independenta provinciei Kosovo fara obtinerea de garantii prealabile. Precum in cazul Turciei, populatia predominant musulmana trebuie sa respecte si sa protejeze sacralitatea patrimoniului cultural european.

Mihail NEAMTU este cercetator in stiinte umane