Lucretiu Patrascanu - victima a "epurarilor"

Aparitia Partidului Muncitoresc Roman a coincis si cu eliminarea lui Patrascanu din viata politica. Colaboratorii sai apropiati au fost arestati, iar el, anchetat timp de sase ani. In prima parte a anchetei, prietenii l-au tradat si a fost acuzat ca vrea sa fuga in strainatate. A fost primul lider comunist arestat din statele europene proaspat comunizate.
Anchetarea unui lider comunistIn 1947, Patrascanu ajunsese un paria printre liderii comunisti. Deciziile politice importante le afla din presa vremii. Desi pastra inca portofoliul Ministerului de Justitie, iar pentru multi parea in plina ascensiune, nu a fost informat de arestarea fruntasilor taranisti la Tamadau si nici de proiectul noii Constitutii.

COMPLET IZOLAT. Abdicarea Regelui Mihai I si pregatirile pentru proclamarea Republicii l-au gasit in tihna prietenilor, la Paltinis (Sibiu). Intelegand imediat pericolul izolarii, Patrascanu a plecat de urgenta in ultima zi a anului la petrecerea de Revelion organizata acasa la Ana Pauker. Din marturiile lui Gheorghiu-Dej catre Paul Sfetcu, cel care a ocupat functia de ajutor de sef de cabinet si apoi de sef de cabinet a lui Dej in perioada 1951-1965, se pare ca Dej ar fi spus amfitrioanei Ana Pauker: "Ce cauta tradatorul acesta printre noi? Daca ramane el, eu plec". Furios, Patrascanu si-ar fi depus demisia, pe care o avea pregatita in buzunar, dar nu a fost primita, considerandu-se ca din partid nu se demisioneaza, ci esti exclus.   

PRIETENIE TRADATA. In urma Congresului de unificare prin care a aparut PMR, componenta Comitetului Central a fost schimbata. Nu a fost ales membru in CC si la cateva zile a fost inlocuit cu Avram Bunaciu in functia de ministru al Justitiei. Toata luna martie a fost urmarit de agentii Serviciului Special de Informatii. Din anturajul sau, Nicolae Betea si Herant Torosian i-au propus fuga in strainatate. Temator, Patrascanu le respinsese planul. Faptul ca nu raportase partidului propunerile lor, deferindu-i justitiei, a fost insa considerat o crima.  

Intre timp fusese arestat Belu Zilber, care ii fusese intre 1944 si 1948 cel mai apropiat colaborator. Cei doi fusesera colegi in clasa a patra de gimnaziu, iar mai tarziu (1918-1919) s-au reintalnit la sediul Partidului Social Democrat. Prin intermediul lui Belu Zilber, Patrascanu a cunoscut alti viitori prieteni - Lena Constante si Hari Brauner. Dupa arestarea lui Zilber (februarie 1948), Patrascanu devine convins ca acesta fusese "omul Sigurantei" in anii a€™30. In timpul anchetei desfasurate cu privatiunile si constrangerile tipice, Zilber a oferit numeroase marturii false despre fostul sau prieten. In amintirile sale scrise imediat dupa Plenara CC din 1968 si publicate dupa 1989 sub titlul "Actor in procesul Patrascanu", Zilber ofera justificarea comportamentului sau in mediul claustrant al inchisorii. "De multe ori mi-am pus intrebarea ce se va intampla daca ceilalti n-au vorbit. Evident, atunci vor fi spuse si alte lucruri pe care nu le stiam, desigur lucruri grave. Prin urmare, Patrascanu a facut lucruri deosebit de grave. (...) Deci de vreme ce Patrascanu era vinovat, era obligatia mea morala sa apar sistemul, spunand adevarul. Din aproape in aproape am ajuns dusmanul lui Patrascanu. Imi spuneam ca nimeni nu ma obligase sa devin membru de partid. Din respect pentru idei trebuia sa fiu sincer."

LA ANCHETA. Marturiile lui Zilber, precum si informatiile referitoare la propunerile de a fugi in strainatate venite din partea prietenilor sai l-au compromis definitiv pe Patrascanu. La 28 aprilie 1948 a fost retinut intr-o vila din Baneasa si sub paza "oamenilor de la partid". A fost supus unei anchete de o comisie de partid compusa din Teoharie Georgescu, Iosif Ranghet si Alexandru Draghici. La acea data, Patrascanu isi manifesta increderea in mersul anchetei. "Am cerut sa mi se dea munca de partid, declara el intr-o scrisoare adresata anchetatorilor, datata 1 mai 1948. Aceeasi cerere o fac si acum prin aceasta scrisoare. Partidul si conducerea lui au puterea sa controleze activitatea mea nu dupa vorbe, ci dupa fapte. Este singurul lucru pe care il cer." In Rezolutia Plenarei CC din 10-11 iunie 1948, partidul l-a acuzat pentru prima data public, numindu-l "dusman al poporului". La 24 august 1948, pe numele lui s-a emis un mandat de arestare, sub acuzatia de agent al Sigurantei si al serviciilor secrete britanice. Firul anchetei a "mers" pe aceste capete de acuzare pana in anul 1950, cand s-a finalizat prima ancheta. Dar pentru Patrascanu greul de-abia incepea.
Procese politice printre comunistiDespre procesele politice din Uniunea Sovietica Patrascanu vorbise de multe ori cu apropiatii sai. Elena Patrascanu a marturisit in 1951, in timpul anchetei, ca sotul ei nu credea in vinovatia lui Zinoviev, Kamenev si Buharin. In anii 1948-1949 insa, in tarile satelit ale URSS, procesele comunistilor s-au inmultit. Lucretiu Patrascanu a fost primul arestat dintre toti liderii comunisti. Au mai fost arestati Traicio Kostov in Bulgaria, Laszlo Rajk - ministrul de Interne maghiar, Rudolf Slanski si Vladimir Clementis in Cehoslovacia si albanezul Koci Xoxe. Despre soarta celorlalti anchetati din tarile comuniste Patrascanu nu a aflat nimic. Desi, dupa declaratiile anchetatorilor si procurorilor lui Patrascanu, acestia fusesera trimisi in "schimb de experienta" la procesul Slanski de la Praga.


Va prezentam spre lectura
Romulus Cristea, "Piata Universitatii 1990", Ploiesti, Ed. Foc-Filocalia, 2007
Editura Foc-Filocalia a lansat in 2007 volumul "Piata Universitatii 1990" al autorului Romulus Cristea. Abordand un subiect delicat al istoriei recente a Romaniei, respectiv evenimentele din Piata Universitatii din iunie 1990, precum si venirea minerilor in Bucuresti, Romulus Cristea - ziarist de formatie - incearca sa prezinte realitatea istorica pe baza instrumentelor de lucru specifice cercetarii istorice. Marturii ale protestatarilor din 1990, interviuri realizate cu cei care au cercetat penal sau medical abuzurile din piata (generalul Dan Voinea, procurorul militar Viorel Siserman si medicul Camelia Doru), diverse declaratii ale membrilor societatii civile, dar si fotografii din timpul protestului intregesc un tablou al unei perioade tulburi din istoria postdecembrista a Romaniei.

CITITI SAPTAMANA VIITOARE: episodul 175
a€¢ STATUL LAIC, DUSMANUL BISERICII. Conform ideologiei marxist-leniniste, religia era un "opiu al popoarelor", vinovata de a fi tinut oamenii in ignoranta si obscurantism. Regimurile comuniste din Europa de Est s-au declarat atee si au pornit prigoana impotriva cultelor.
a€¢ RETETA PENTRU ANIHILAREA BISERICII. Din Albania pana in Polonia, anul 1948 a marcat inceputul confruntarii statului cu biserica. Cea mai afectata a fost Biserica Catolica, din cauza legaturii cu Vaticanul, numit "cap al imperialismului".

---

Despre autor: