Dupa doi ani de negocieri, Uniunea Europeana a adoptat un regulament comun pentru practicile care implica gestionarea delicata a ADN-ului uman. Regina Elisabeta
supravegheaza
bunul mers al
practicilor
cu embrioni Ministrii sanatatii din cele 27 de state membre UE au aprobat joi, la Bruxelles, regulamentul de armonizare europeana a terapiilor intensive, propus acum doi ani de Comisia Europeana si indelung asteptat de cercetatorii din domeniul medical. Este vorba de practicile genice, celulare si de regenerare a tesuturilor umane, considerate deosebit de importante in tratarea unor boli precum Alzheimer, cancer sau distrofie musculara. Regulamentul e absolut necesar pentru uniformizarea accesului pacientilor la aceste tratamente, in conditii de maxima protectie, si pentru stimularea acestei industrii nou aparute, se arata pe site-ul Comisiei Europene. Obiectivele vor fi asigurate si de infiintarea Comitetului pentru Terapii Avansate, care va evalua medicamentele si va urmari progresele din acest domeniu.

Lipsa unor norme comune la nivelul UE a nascut reguli nationale contradictorii pentru statele membre, care au stingherit posibilitatea bolnavilor de a procura medicamente si au tinut in loc dezvoltarea acestei arii a biotehnologiei. „Atit pacientii, cit si reprezentantii industriei au asteptat acest moment, intrucit aduce inovatie in UE", a spus vicepresedintele Comisiei Europene, Günter Verheugen, care a salutat unanimitatea ministrilor.

Noile reglementari garanteaza ca produsele administrate pacientilor respecta aceleasi standarde UE, dar nu afecteaza dreptul statelor membre de a respinge anumite practici, cum ar fi cercetarea asupra celulelor embrionare, in functie de optiunile etice. Unii ministri au subliniat in cadrul dezbaterilor de joi suveranitatea statelor membre asupra acestor chestiuni sensibile, arata Mediafax. Malta a sustinut ca „produsele medicale pe baza de celule embrionare trebuie excluse din cimpul aplicatiei", in timp ce, in Slovacia, „legislatia interzice cercetarile asupra celulelor vii". In schimb, Irlanda vede in aceasta lege un stimulent pentru dezvoltarea industriei in domeniu, iar ministrul german al sanatatii, Ulla Schmidt, a specificat ca legea „ofera sperante bolnavilor care sufera de maladii rare". Omologul sau roman, Eugen Nicolaescu, ne-a declarat ca tara noastra s-a aliniat fara nici un comentariu statelor membre in adoptarea regulamentului, mai ales ca in Romania nu sint aplicate terapiile avansate.

Marea Britanie este una dintre cele mai deschise tari fata de aceste practici, urmind a adopta o noua legislatie privind tratamentele de fertilitate si cercetarile asupra embrionilor. Noile reglementari vor permite pentru prima data crearea de embrioni hibrizi din ovule de vaca sau iepure cu nucleu uman sau din ovule umane al caror nucleu a fost modificat prin combinarea cu celule animale. Acestia vor fi utilizati doar in cercetare, in scopul producerii de celule susa, nu vor fi lasati sa se dezvolte mai mult de 14 zile si nu vor fi implantati intr-un uter. Legislatia britanica va fi printre primele din lume care va indica formele de cercetare permise in embriologie.

Parlamentul European a adoptat regulamentul la sfirsitul lunii aprilie, dupa certuri aprinse marcate de opozitia deputatilor din Italia, Germania si tarile estice, care doreau excluderea terapiilor avansate. Un amendament pentru excluderea produselor pe baza de celule embrionare sau fetale umane a fost respins cu 357 de voturi contra 269. Modificarile aduse de Parlamentul European au fost aprobate joi, in unanimitate, de ministrii statelor membre ale UE.

Cititi pe www.cotidianul.ro/select despre ultimul proiect genetic al Germaniei