Kazahstanul intra in secolul XXI

Kazahstanul a fost intotdeauna in avangarda proceselor de reforma in Asia Centrala, dupa caderea comunismului si destramarea Uniunii Sovietice. Astfel, Kazahstanul a fost prima tara din regiune ce a inceput negocieri cu Uniunea Europeana si cu NATO, a renuntat la arsenalul nuclear si a inceput un proces de democratizare rapida prin alegeri corecte si libere, organizate permanent in ultimii 17 ani.
Acum Kazahstanul intra din nou in prim-planul atentiei internationale printr-o reforma adanca a societatii civile si a scenei politice.
In intreaga lume se impune astazi un curent politic ce solicita o crestere a rolului Parlamentului ca principal factor politic intr-o tara democratica spre a evita orice posibile derapaje si pentru a asigura un control deplin al poporului asupra institutiilor de putere.
Kazahstanul a decis rapid, dupa o larga consultare populara, trecerea la un astfel de sistem, menit sa asigure o democratie de secol XXI, bazata pe participarea poporului la guvernare, pe controlul institutiilor de stat, responsabilizarea acestora si cresterea rolului Parlamentului in viata politica.
Reformele implementate astfel in Kazahstan sunt extrem de radicale si aduc tara in topul democratiilor mondiale, practic copiindu-se modelul de societate german.
Astfel: de acum atat Guvernul cat si fiecare ministru in parte pot fi demisi printr-un vot al Parlamentului, obligativitatea responsabilitatii ministeriale in fata corpului legislativ fiind expres stipulata, in plus Parlamentul primeste si controlul asupra Banciii Nationale, deci asupra dezvoltarii economice viitoare a Kazahstanului, reducerea duratei mandatului prezidential, preluarea initiativei legislative si de control in aproape toate domeniile de actiune fac din acest experiment politic una dintre cele mai indraznete actiuni de reforma inregistrate in ultimii ani in lume.
Interesanta este si reforma administratiei locale prin care consiliile de provincie se transforma practic in adevarate parlamente locale, cu autonomie si drepturi de control atat de extinse incat ele pot merge pana la destituirea guvernatorului provinciei, libertate pe care nici in Romania nu o intalnim. Ceea ce este si mai interesant este ca initiativa acestei reforme ii apartine chiar presedintelui Kazahstanului, Nursultan Nazarbaev, care prin realizarea ei renunta la importante parghii ale puterii.
Acest lucru este cu atat mai interesant cu cat bilantul republicii prezidentiale care a fost Kazahstanul pana in acest moment este unul foarte bun: un ritm de crestere economica sustinut in ultimii 10 ani, o crestere demografica si a nivelului de viata fara egal in lumea ex-sovietica, si impunerea Kazahstanului drept unul din marii jucatori pe arena internationala politica si economica, plus, fapt meritoriu, mentinerea Kazahstanului in afara oricaror tulburari sau conflicte etnice sau religioase interne care au zguduit restul regiunii.
Un pol de stabilitate, dezvoltare si exercitiu demografic - asa este Kazahstanul in aceste momente. Cu toate acestea liderul kazah a simtit ca una din slabiciunile modelului prezidential de guvernare sta in persoana liderului, astfel, acesta poate fi un om intelept si ponderat, un adevarat conducator al dialogului, cum este dl. Nazarbaev, preocupat doar de interesele poporului, sau poate fi un lider aventurist, instabil, care sa duca la prabusirea a tot ceea ce s-a realizat in tara.
De aceea, cu un curaj politic rar, dar calauzit de interesul national, liderul kazah a hotarat sa faca un nou cadou natiunii sale, o republica prezidential-parlamentara in care controlul Parlamentului, instanta ce contine in ea suveranitatea populara si care practic datorita structurii bicamerale si numarului mare de alesi nu poate gresi in deciziile sale. Parlamentul e singurul ce poate sa se asigure ca niciun derapaj al puterii executive nu va scapa nesanctionat.
In fond se poate spune ca astfel presedintele Nazarbaev isi pune la adapost constructia de 17 ani: un Kazahstan liber si puternic, dezvoltat si sigur. Se poate observa ca intreaga lume priveste cu un interes nedisimulat desfasurarea reformelor in Kazahstan, deoarece un succes aici ar insemna un puternic atu pentru intreg curentul parlamentarist mondial care solicita reformarea constitutiilor nationale pentru a se acorda Parlamentului in calitatea sa de corp ales direct si de depozitar al suveranitatii nationale un rol tot mai mare in controlul institutiilor de stat.
La randul lor, adeptii descentralizarii administratiei locale urmaresc cu interes reforma administrativa ce se desfasoara in Kazahstan si in care alesii locali pot prelua controlul complet asupra administratiei si pot asigura cea mai eficienta folosire a resurselor pentru dezvoltarea regionala.
Concret, lupta anticoruptie are de castigat prin aceasta reforma, Parlamentul fiind mult mai putin succeptibil la manipulare si coruptie si permitand o lupta deschisa, specific democratica, intre diversele grupuri de interese.
Nu in ultimul rand cei care considera ca rolul presedintilor este acela de a colabora cu Parlamentul si nu de a-l infrunta asteapta cu interes colaborarea viitoare intre presedintele Kazahstanului, care, in calitatea sa de intemeietor al statului si de initiator al reformelor, se bucura de un prestigiu rar atins, si un Parlament ce va fi dornic sa isi afirme puterea.
In aceste conditii, reformele ce au loc in Kazahstan devin extrem de interesante si chiar util de a fi studiate pentru toate tarile in tranzitie ce incearca a-si gasi cea mai buna cale de a construi o societate deschisa, conform definitiei lui K. Popper, si orientata spre dezvoltare si care sa nu cedeze usor tendintelor spre autoritarism.

---

Despre autor: