Legile sigurantei au intrat, in sfarsit, in linie dreapta la d
Legile sigurantei au intrat, in sfarsit, in linie dreapta la dezbaterile comisiilor din Senat. Din cele sase proiecte de lege incluse in pachetul sigurantei nationale, Comisia de Aparare din Senat a elaborat, marti dupa-amiaza, o lege-cadru: Legea informatiilor, contrainformatiilor si securitatii nationale. Saptamana viitoare comisia va finaliza statutul ofiterului de informatii si legile de organizare si functionare a SRI si SIE. In cadrul sedintei, desfasurata in prezenta directorului SRI, George Maior, si in absenta reprezentantilor PNL, s-a ajuns la un compromis intre propunerile formulate in pachetul de legi elaborat la Cotroceni si solicitarile liberalilor. Au fost eliminate acele prevederi controversate referitoare la drepturile exagerate pe care le-ar fi primit ofiterii de informatii. Potrivit votului dat de senatori, ofiterii nu pot efectua interceptarea convorbirilor telefonice si supravegherea unei persoane, inclusiv prin patrunderea in domiciliul acesteia, decat cu aviz de la judecator, nu de la procuror. Presedintele Comisiei de Aparare, Cristian Diaconescu, ne-a declarat ca, potrivit textului convenit, daca o actiune de filare/interceptare nu confirma suspiciunile de incalcare a legii de catre persoana supravegheata, serviciul secret este obligat sa-l informeze pe respectivul cetatean ca i-a fost ascultat telefonul sau ca a fost urmarit. Ofiterul de informatii nu va avea voie sa intocmeasca acte de urmarire penala, asa cum se propunea in legile venite de la CSAT, si nu poate sa intocmeasca acte premergatoare decat in cazul infractiunilor de terorism si nu-mai cu mandat de la procuror. Comisia a adoptat propunerea PNL prin care se interzice serviciilor sa foloseasca ofiteri acoperiti in presa, partide, ONG-uri. De asemenea, serviciile nu au voie sa foloseasca ofiteri cu identitati false in institutiile statului. Tot o propunere a PNL acceptata prin vot vizeaza interzicerea desfasurarii de catre servicii a unor activitati economice care sa le aduca venituri suplimentare fata de fondurile primite de la buget. Textul legii prevede ca "forma de finantare sa fie exclusiv de la bugetul public". A fost respinsa insa propunerea liberalilor privind trecerea STS si SPP in subordinea Guvernului. Comisia a decis ca aceste servicii sa devina structuri departamentale autonome. Au ramas in divergenta, printre altele, textele referitoare la infiintarea Autoritatii pentru interceptarea telefoanelor, precum si cel referitor la atributiile Comunitatii Nationale de Informatii si la infiintarea unei singure comisii parlamentare pentru supravegherea activitatii serviciilor de informatii.
Despre autor:
Sursa: Romania Libera
Te-ar putea interesa si:
In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.
-
Ce planuri are PKO Bank în România: cea mai mare bancă din Polonia are active...
Sursa: futurebanking.ro
-
Sumă record cheltuită de utilizatorii OnlyFans în 2024. Câți bani au ajuns la...
Sursa: wall-street.ro
-
ANALIZĂ VIDEO Primele produse tehnologice sunt mai mereu proaste
Sursa: start-up.ro
-
Paște 2026: cât costă un cozonac plin cu de toate, în București
Sursa: retail.ro
-
Cine sunt speakerii Green Forum 2026: Cum finanțăm?
Sursa: green.start-up.ro
-
Victor Rebengiuc, omagiat de 4.000 de oameni pe scena Sălii Palatului: Unele...
Sursa: kudika.ro
-
Copilul îți spune nu mă iubești: ce înseamnă cu adevărat și cum răspunzi ca...
Sursa: garbo.ro