Vineri, 18 mai 2007, cu o zi inaintea Referendumului, publicam in Jurnalul National un editorial al carui titlu suna nitel ciudat: "De ce trebuie sa invinga Traian Basescu".

Plecand de la realitati, prevedeam o victorie zdrobitoare a prese
Vineri, 18 mai 2007, cu o zi inaintea Referendumului, publicam in Jurnalul National un editorial al carui titlu suna nitel ciudat: "De ce trebuie sa invinga Traian Basescu".

Plecand de la realitati, prevedeam o victorie zdrobitoare a presedintelui suspendat. O victorie pe care o puneam alaturi de erorile campaniei duse de Coalitia antiprezidentiala, de sentimentul romanilor ca totusi Traian Basescu n-a comis fapte atat de grave in stare sa justifice o sanctiune atat de dura precum demiterea, pe seama a ceea ce numeam Sindromul Basescu. "Dupa ani intregi de politicieni seriosi si vedete de bun-simt - scriam - , romanii au simtit nevoia unor personaje de telenovela, prin pitorescul lor departe de exigentele Europei civilizate (...). Traian Basescu intruchipeaza perfect acest model." Consideram totusi ca acest sindrom e trecator: "Desigur, cu trecerea timpului, acest model se va epuiza si romanii, satui de scandaluri ieftine de circ politic, dar mai ales simtind pe pielea lor ce inseamna sa ai un sef de stat precum Traian Basescu, se vor indrepta catre modelul european de functionare". "Pentru ca acest Sindrom sa dispara - concluzionam - trebuie ca Traian Basescu sa se intoarca la Cotroceni. Si nu oricum, ci in triumf. Incapabil sa invete ceva din viata, ahtiat dupa rating, lipsit de luciditatea barbatului de stat, el va vedea in votul de sambata doar confirmarea felului sau de a face politica."

Referendumul m-a contrazis nitel. In ciuda sumelor inspaimantatoare de bani negri aruncati in joc de cercurile mafiote din jurul Cotrocenilor, a negustoriei dintre Traian Basescu si parintele FNI, Sorin Ovidiu Vantu, a fraudelor comise de structurile PD ramase intacte intr-un guvern Tariceanu extrem de slab, cu un ministru al Internelor si Reformei Administrative care e doar de forma ministru, Departamentul conducandu-l mai departe Vasile Blaga, scorul lui Traian Basescu a fost mediocru.

Desi Suspendatul a ragusit chemand romanii sa iasa la vot pentru a-i dovedi ca s-a logodit cu Poporul, desi Referendumul constituia o premiera in istoria Romaniei moderne, electoratul n-a mers la urne. Cu chiu, cu vai, fraudand pe rupte, comitand ilegalitati flagrante, structurile PD si serviciile secrete i-au muls o prezenta de 44,25%. Mai mult, in conditiile acestei slabe participari, peste doua milioane de romani au iesit din case pentru a vota demiterea lui Traian Basescu. N-a fost, asadar, votul zdrobitor pe care-l prevedeam.Ma asteptam astfel ca Traian Basescu sa traga din acest vot concluzii lucide. Una dintre acestea era urmatoarea: Daca dupa Referendum va continua sa se comporte la fel ca inainte, celor doua milioane de romani li se vor adauga in timp o parte insemnata din cele zece milioane care n-au iesit la vot. Proces fatal, daca ne gandim ca nu-i exclus ca multi sa nu fi iesit la vot zicandu-si: da-l incolo, sa-l demita, noi nu sarim sa-l aparam! Iata insa ca Traian Basescu n-a invatat nimic din lectia Referendumului.

Nutrind iluzia unui vot zdrobitor, presedintele nu numai ca a continuat sa se comporte ca un client de Golden Blitz, dar, mai mult, si-a accentuat pana la paroxism deficientele de personalitate. Zvonurile si chiar stirile sugerau un Traian Basescu violent cu toti cei care cutezau sa nu-i spuna, racnind: Sa traiti!Dupa Referendum, aceasta slabiciune a devenit publica, Traian Basescu i-a smuls telefonul mobil unei ziariste, a facut-o tiganca imputita, a interzis unei echipe de televiziune accesul la Cotroceni, de parca ar fi fost mosia lui, i-a atacat in discursuri publice pe toti cei care au indraznit sa-l suspende, a venit in Parlament  pentru a insulta principala institutie a statului de drept.

In cei doi ani de mandat, Traian Basescu a lasat sa se inteleaga ca nu accepta democratia reprezentativa, mentalitatea sa fiind una de Lukasenko al Romaniei. Dupa Referendum, domnia sa si-a exprimat public preferinta pentru democratia de Republica Populara, declarand, pe peluza Teatrului National, nu departe de bustul lui Caragiale, ca se va intalni cu Poporul in cadrul democratiei directe. S-a vorbit inainte de Referendum despre parerea mai mult decat buna a presedintelui despre el insusi, depasind-o pe cea a lui Nicolae Ceausescu. Dupa Referendum, Traian Basescu a atins ameteala de a declara, in Catedrala de la Sibiu, ca victoria sa a dat curs vointei lui Dumnezeu.Cei doi ani si ceva de mandat au lasat sa se intrevada ca Traian Basescu e capo di tutti capi al unor grupuri de interese nelegitime. Napustirea sa asupra demisiei Guvernului Tariceanu si sugestia unui guvern PD-PSD tradeaza obsesia de a readuce PD cu orice pret la guvernare.

De ce? Pentru ca grupurile care i-au finantat campania electorala ii flutura prin fata chitantele. Dovedind ca n-a inteles nimic din lectia Referendumui, Traian Basescu s-a intors la Cotroceni hotarat sa vindece poporul roman pentru totdeauna de Sindromul Basescu.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.