Dupa momentul integrarii, ca urmare a perturbarilor de pe scena politica, in Romania s-a vorbit mult, dar s-a facut prea putin pentru o strategie post-aderare. Fara o astfel de strategie statul roman nu-si poate dovedi valoarea si nu poate contribui
Dupa momentul integrarii, ca urmare a perturbarilor de pe scena politica, in Romania s-a vorbit mult, dar s-a facut prea putin pentru o strategie post-aderare. Fara o astfel de strategie statul roman nu-si poate dovedi valoarea si nu poate contribui la constructia europeana. Prin negocierile de aderare, finalizate de guvernarea social-democrata, Romania a obtinut cel mai avantajos pachet financiar post-integrare si la momentul actual se gaseste in situatia in care nu va putea utiliza decat un procent mic din fondurile europene, din cauza unei defectuoase planificari a obiectivelor institutionale si economico-sociale. Partidul Social Democrat a finalizat, in aceasta perioada, o strategie de post-aderare actualizata la prioritatile Comisiei Europene, pentru perioada 2008-2009, dupa cum a declarat fostul negociator sef cu UE, Vasile Puscas, seful echipei care a lucrat la acest document. Conform acestuia, "PSD este singurul partid care are un astfel de document" si a subliniat ca in Romania, tara membra a UE de la 1 ianuarie 2007, nu exista o strategie post-aderare. Documentul este consacrat evaluarii pozitiei Romaniei in actualul context european, pregatirea trecerii de la stadiul de pre-aderare la cel de post-aderare, principalele aspecte ce trebuie realizate prin politicile de guvernare, care vizeaza respectarea principiilor statului de drept si reforma justitiei, piata interna, politica industriala, energetica si de mediu, agricultura si dezvoltarea rurala, domeniul sanitar, politica de transporturi si infrastructura, politica externa si de securitate comuna, politica de vecinatate a UE, crearea brandului de tara, operationalizarea capacitatii de absorbtie a fondurilor, demnitatea si identitatea nationala in Romania Europeana. Ultimul Raport de monitorizare al Comisiei Europene din 25 octombrie 2006 a aratat deficiente grave existente inca in pregatirea interna pentru aderare a Romaniei, iar la aproape jumatate de an de la dobandirea calitatii de stat membru, situatia politico-administrativo-economica a tarii noastre este evaluata, mai ales la nivel extern, ca fiind mai mult decat ingrijoratoare. Potrivit documentului, principala prioritate a actului de guvernare in Romania ar trebui sa fie recuperarea decalajelor inregistrate din cauza pregatirii neadecvate a aderarii si intrarea cat mai rapida intr-un program de evolutie post-aderare, in stransa corelare cu agenda generala a UE. In conditiile in care, la numai cinci luni de la aderarea la UE, Romania este bulversata de o grava criza politica, in care principiul separatiei puterilor in stat - de neinlocuit atunci cand este vorba de o democratie - este adesea incalcat prin imixtiuni ale reprezentantilor puterii politice in procedurile judiciare si prin perpetuarea unor scandaluri legate de coruptia la nivel inalt, strategia social-democratilor in domeniul justitiei propune accelerarea introducerii metodelor moderne de solutionare a litigiilor, inclusiv medierea, extinderea asistentei juridice din oficiu, imbunatatirea executarii hotararilor judecatoresti, profesionalism si sprijin, prin politici guvernamentale adecvate, inexistente acum, cresterea transparentei actului de justitie. De asemenea, documentul remarca faptul ca, in perioada 2000-2006, Romania a beneficiat de cea mai mare asistenta nerambursabila din partea Uniunii Europene, intre statele candidate. Social-democratii considera co-finantarea ca "o contributie romaneasca la proiectele realizate cu fonduri comunitare, care vizeaza exclusiv obiective nationale, acestea fiind investitii pentru modernizarea Romaniei (pentru dezvoltarea mediului de afaceri, IMM-uri, agricultura, infrastructura, canalizare, calitatea apei, managementul deseurilor etc.)". Prin urmare, fondurile de co-finantare "nu pot fi considerate costuri ale aderarii, ci mai degraba o usurare a costurilor pe care trebuie sa le suporte Romania pentru modernizare si dezvoltare". Cu toate acestea, PSD avertizeaza ca, in contextul actual, fara o strategie post-aderare coerenta, Romania risca sa devina stat contributor net, adica sa plateasca mai mult decat primeste, cu consecinte in planul standardului de viata al cetatenilor si al mentinerii si chiar adancirii decalajelor de dezvoltare fata de celelalte state membre ale UE, desi a negociat un statut de stat beneficiar net. Strategia social-democratilor poate fi privita ca un raspuns la provocarile integrarii.
Despre autor: