"Astfel, o cauza o reprezinta viciile functionale pe care inca le prezinta sistemul judiciar, evidentiate si de raport si fata de care se impune continuarea masurilor eficiente de atenuare sau identificarea cat mai repede posibil a unor astfel de masuri. Dincolo de aceste cauze cu caracter obiectiv exista insa si cauze subiective, starea de neincredere in sistemul judiciar constituind pe de o parte si o problema de percepere gresita a functionarii acestuia, iar pe de alta parte si una de imagine", se spune in document. Pe langa cele descoperite de CSM la analiza sistemului, magistratii s-au mai bazat si pe un studiu efectuat la cererea institutiei de "un expert strain", insa cercetarea "a avut din pacate in vedere numai un esantion limitat de instante si de respondenti". Chiar si in aceste conditii, studiul a relevat "o diferenta semnificativa de perceptie asupra functionarii sistemului judiciar", cei care au intrat in contact cu sistemul avand o parere infinit mai buna despre mersul Justitiei decat opinia publica in general. "Peste jumatate dintre persoanele care au pierdut procesele intentate au fost totusi de acord cu faptul ca judecatorul a demonstrat experienta profesionala si cunoasterea legii si ca a actionat intr-o maniera impartiala si neutra", se precizeaza in document.
Incultura juridica
Studiul CSM arata si faptul ca o parte din cauzele care influenteaza negativ imaginea sistemului judiciar "sunt exterioare acestuia, combaterea lor nefiind intotdeauna la indemana autoritatii judecatoresti", fapt pus pe seama inculturii juridice a romanilor in general. "Este evident ca o parte insemnata a publicului percepe eronat modul in care functioneaza sistemul judiciar, atributiile si limitele de competenta ale organelor implicate, caile legale pe care le poate utiliza pentru a-si apara propriile drepturi. Cea mai grava mostenire lasata societatii de regimul totalitar a fost lipsa unei educatii solide cu privire la mecanismele de aparare a drepturilor intr-o societate democratica, cea mai mare parte a cetatenilor neavand un nivel de cultura juridica care sa le permita recurgerea la mecanismele adecvate pentru a-si realiza propriile interese (in special in ceea ce priveste normele de procedura)", se arata in Raportul CSM. Magistratii considera ca este "inadmisibil" ca marii majoritati a cetatenilor sa-i fie necunoscute, cel putin la nivel elementar, notiuni ca aceea de contract sau cea de consimtamant.
Diferentele dintre saraci si bogati se adancesc
Magistratii propun derularea unor programe educationale "care sa asigure un minim necesar de cunostinte juridice tuturor cetatenilor", dar si "sporirea posibilitatilor de acordare a asistentei juridice gratuite pentru categoriile defavorizate", intrucat, in conditiile in care diferentele dintre saraci si bogati se adancesc, iar legile devin tot mai complexe, asistenta juridica de inalta calificare poate deveni decisiva pentru castigarea unei cauze. Potrivit Mediafax, concluzia CSM in aceasta privinta este ca Justitia poate deveni independenta si eficienta doar dupa eliminarea principalei cauze de nefunctionare a sistemului - perceptia negativa a opiniei publice. "Asigurarea unei justitii independente si eficiente este conditionata de eliminarea sentimentului de neincredere dintre cetatean si sistemul judiciar si inlocuirea acestuia cu o atitudine de cooperare in vederea stabilirii adevarului judiciar, in conditiile in care singurul primat intr-o sala de judecata sau un birou de parchet trebuie sa apartina legii. Or, o astfel de relatie de cooperare nu se poate baza decat pe un grad tot mai ridicat de transparenta, de permeabilitate a activitatii desfasurate de justitie, ca serviciu public, catre beneficiarii sai", conchid magistratii.
In cursul anului 2006, CSM a identificat si o serie de imixtiuni in ceea ce priveste independenta instantelor, venite "atat dinspre puterea legislativa (spre exemplu - unele aprecieri ale comisiei parlamentare de prevenire a abuzurilor cu privire la respectarea drepturilor inculpatului intr-un caz aflat pe rolul organelor judiciare), cat si dinspre cea executiva (spre exemplu - modul in care au fost motivate unele decrete de gratiere individuala)". CSM arata ca astfel de excese "pot fi intalnite si in statele cu o democratie pe deplin consolidata" si, mai mult, "ele nu sunt cu adevarat periculoase pentru asigurarea respectarii independentei Justitiei cat timp exista mecanisme legale prin care li se poate asigura o reactie adecvata si cat timp raman cu un caracter izolat". "In acest context, se impune eliminarea frictiunilor intre Ministerul Justitiei, ca organ de specialitate al puterii executive si Consiliul Superior al Magistraturii, divergentele de opinie cu privire la unele masuri concrete care trebuie luate cu privire la functionarea sistemului judiciar neputand fi privite niciodata ca insurmontabile atunci cand obiectivele fundamentale care trebuie atinse sunt comune".
Instabilitate legislativa
Sub aspect legislativ, majoritatea instantelor si parchetelor au semnalat necesitatea stabilitatii si coerentei legislative. Desele modificari legislative genereaza, pe de o parte, practica neunitara, iar pe de alta parte duc la prelungiri ale procedurilor judiciare, ceea ce provoaca mari frustrari justitiabililor, se arata in Raportul CSM. De asemenea, instabilitatea legislativa afecteaza caracterul de previzibilitate si accesibilitate a legii, element luat de multe ori in considerare in jurisprudenta sa de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului si sunt de natura a afecta drepturile fundamentale ale cetatenilor, prezumati a cunoaste legea, desi acest lucru devine tot mai dificil chiar si pentru profesionisti. Una dintre problemele grave semnalate in raportul CSM privind starea Justitiei este supraincarcarea instantelor, in 2006 inregistrandu-se o crestere cu zece la suta a numarului cauzelor de la instantele judecatoresti, chiar daca a crescut si numarul judecatorilor. Potrivit Mediafax, Romania va primi, in perioada imediat urmatoare, noi condamnari la CEDO, pentru durata mare a proceselor. "In perioada imediat urmatoare este de asteptat ca Romania sa sufere noi condamnari in fata Curtii Europene a Drepturilor Omului dat fiind decalajul in timp parcurs de cauze de la inregistrare si pana la intrarea efectiva pe rolul Curtii", se arata in Raport.
CSM mai arata ca pornind de la rezultatele acestui studiu, s-au formulat o serie de propuneri ca modificarea codului de procedura penala si a legii privind organizarea judiciara pentru eliminarea din competenta procurorului ierarhic superior a atributiilor de infirmare a rechizitoriului, promovarea cailor de atac sau retragerea acestora, introducerea asigurarii obligatorii pentru raspunderea patrimoniala in caz de eroare judiciara pentru magistrati. Se mai spune ca o procedura de citare a partilor din procese mai eficienta decat cea folosita in prezent este necesara pentru reducerea numarului de amanari ale termenelor.