Doar o ipoteza: OMV-Petrom nu a facut investitiile de mediu, pentru ca n-avea chef sa-si ingroape banii intr-un activ pe care oricum voia sa-l vinda.

In povestea incredibila (pina acum doua zile) a inchiderii celei de-a doua rafinarii a tarii din cauza unor capace de rezervor exista o evidenta, dincolo de presupusele jocuri politice, invaluiri patricianiste sau temeri de inflamari ale preturilor: austriecii de la OMV-Petrom si-au cautat-o cu luminarea.

Inchiderea intempestiva nu a venit chiar asa din senin: oamenii de la Garda de Mediu i-au avertizat in trei rinduri pe austrieci ca e o problema in rafinarie. Austriecilor nu prea le-a pasat. Se pune intrebarea de ce, mai ales ca exista doua realitati obiective care nu se prea pupa cu un tip de comportament de business occidental. Una: daca intre romani mai merge cu rationamentul „ne-om intelege noi", unui investitor strain, de talia asta, daca vine statul si-i spune ca are o problema care se lasa cu inchiderea afacerii, ii va pasa de viitorul afacerii si va actiona in consecinta. A doua: OMV, prin comportamentul sau, a suflat si-n iaurt in incercarea de a nu avea vreun conflict cu cineva din Romania, mai ales ca austriecii au si povara unui contract de privatizare cel putin controversat. Acum, austriecii sint intr-unul dintre cele mai mari scandaluri ale anului.

O parte din motivatia comportamentului austriecilor se gaseste chiar in contractul de privatizare. Acolo se vorbeste despre Petrobrazi ca „rafinarie", iar Arpechim este trecuta la „active eligibile", deci care pot fi vindute. Evident, si austriecii de la OMV, si romanii de la Petrom au negat cu vehementa ca ar vrea sa vinda platforma de la Pitesti, dar deja exista un sir de evenimente care conduc spre aceasta concluzie: prevederea de mai sus din contractul de privatizare, faptul ca investitiile merg mai mult spre Petrobrazi, faptul ca Petrobrazi isi creste capacitatea de rafinare pina la un nivel in care sa absoarba tot titeiul romanesc, faptul ca se discuta vinzarea platformei petrochimice de la Arpechim catre Oltchim. Realitati care conduc spre ideea vinzarii rafinariei pitestene. Nu neaparat azi sau miine, dar, vazind lucrurile astfel, e clar ca oamenii nu s-au mai obosit sa arunce galeti cu bani la Arpechim de dragul protectiei mediului. Si sperau ca pot s-o duca asa pina cind apare investitorul cu care sa bata palma.