Adriana Avram-Un jurnalist dedicat cu tot sufletul profesiei pentru care nu exista notiunea de timp liber

Cine vrea sa devina jurnalist sa-si ia gandul de la zile libere sau de la concedii planificate. Am terminat facultatea in 1993. Am iesit "mandru" inginer energetician fara un loc de munca. Era democratie si se desfiintase repartitia. Asa ca mi-am luat diploma de Bucuresti si am plecat acasa, la Suceava. spaga pentru un post de inginer era de 2 milioane. Milioane dintr-alea vechi, dar al naibii de valoroase. De unde atata banet? La sfarsitul anului am vazut un anunt la televiziunea locala - Agapia TV. Cautau reporteri. M-am pregatit cateva zile, m-am dus la concurs, am fost acceptata si am inceput treaba. Mergeam pe teren, faceam interviuri, stateam la montaj si vedeam cum ieseau stirile pe post.
Apoi, incet, incet, am inceput sa facem stiri adevarate, sa fim mai rai, mai agresivi, sa prezentam ce-i rau in oras sau ce fac rau alesii nostri. La sapte luni de la angajare am fost numita redactor-sef. Impreuna cu colegii am inceput sa construim un alt program, mai adevarat, spuneam noi. Trebuia sa umplem o zi intreaga cu program, aveam documentare, seriale si program propriu. Veneam dimineata la serviciu si plecam noaptea tarziu. Toti. Ne placea ce faceam. Era o provocare.
Cum Suceava era si este un loc in care se intampla multe lucruri interesante pentru tara, am devenit corespondenti TVR. Trimiteam materiale la Iasi si intrau in cadrul programului regional pe canalul national.
In 1999 s-a semnat contractul de asociere intre firma pe care functiona studioul din Suceava si Antena 1 Bucuresti. Asa am ajuns sa lucram sub sigla Antena 1. Programul local se insera in cel national. Pe de o parte aveam mai putin spatiu de emisie, pe de alta parte eram vazuti de mai multi oameni, pentru ca se transmitea si in cablu si in eter.
Alergam toata ziua dupa stiri. Pe cele importante le trimiteam la Bucuresti. Odata cu semnarea contractului de asociere am devenit si noi corespondeti Antena 1. Montam stirile si pentru programul local, le prezentam, se muncea mult. Sambata, daca nu se intampla ceva important, eram libera. De obicei se intampla si plecam la filmat. Daca nu, ieseam seara cu prietenii. Duminica, in schimb, lucram. Sotul meu are un saptamanal la Suceava -"Jupanu'". Iar eu corectam gazeta. Cand terminam ne vedeam cu prietenii, iar de luni o luam de la capat.
La studio, ne-am apucat de renovat, l-am facut modern, cu spatii largi, cu vedere din studio in redactie si in regia de emisie. Am stat in moloz cateva luni, dar a meritat. Acolo faceai de toate. Cumparaturi, curatenie, facturi, deconturi, monitorizari pentru CNA.
In 2004, la alegeri, am transmis pentru Bucuresti cum decurge votul la Suceava. Dupa o transmisie m-a sunat Vlad Petreanu. M-a intrebat: "Vrei sa vii la Bucuresti?". Am raspuns pe loc: "Da".
M-a sunat peste doua luni, mi-a spus despre proiectul Antena 3, am venit la Bucuresti, am dat o proba, apoi m-au anuntat ca de pe 15 aprilie incep treaba. In fiecare zi mergeam in Antena, lucram in echipa, faceam jurnale "la perete" cum se spune. si la sfarsitul lui iunie Vlad a avut prima emisie, seara, si pe Antena 1. A doua zi dimineata am avut eu primul jurnal, la 6.00, la Antena 3. Am avut emotii, dar nu s-au vazut. Totul a mers snur.
Am avut o perioada cand ma trezeam la 1.30 noaptea, pentru ca trebuia sa asiguram si permanenta noaptea. Daca se intampla ceva trebuia sa intram pe post. Altfel, programul meu incepea la 6.00 si se termina la 10.00. Apoi am facut si jurnalele de 11.00 si 12.00. De luni pana vineri. Apoi de luni pana joi. Apoi intr-un sistem care ne permitea sa avem un weekend din doua liber. In zilele libere din cadrul saptamanii ma ocupam de casa, imi plateam facturile, ma mai intalneam cu prietenii la o cafea. Weekendul liber era exclusiv pentru sotul meu. Faceam curat impreuna, apoi mergeam in oras, la Mall sau la film. Ne mai intalneam cu prietenii si in functie de timpul lor liber.
In aprilie anul acesta am acceptat o noua provocare. Matinalul la TVR 1. Nu m-am desprins de stiri pentru ca acum avem cele mai importante stiri pe care le dezvoltam, le comentam cu invitati in studio. E o emisiune alerta, cu multi invitati si multe subiecte. De aceea, plec de la serviciu cu subiectele pentru a doua zi, imi fac documentarea, spre seara primesc si scriptul de la editor cu documentarea facuta si de el, le citesc si imi fac intrebarile. Programul este de luni pana vineri, asa ca in timpul saptamanii nu prea mai am timp. In weekend, la fel, cu sotul, cu prietenii... Nu mergem in cluburi. Ne place sa stam cu prietenii sa povestim, sa bem un pahar, sa mancam ceva, acolo. Nu pierdem filmele bune. Am fost si la circ. La unul adevarat. si, in final, repet: daca vrei sa fii jurnalist trebuie sa intelegi ca ai weekend liber doar daca nu se intampla ceva important si concediul ti-l planifici de azi pe maine. Va pup.

---

Despre autor: