Nici orasele zeilor, nici minele lor nu mai pot fi descoperite de arheologi, ele fiind distruse de potopul cauzat de penultima trecere a Planetei Nibiru/Eris prin sistemul nostru solar, acum aproape 7200 de ani. Au ramas insa vechi desene sumeriene sau scrierile antice ale diverselor popoare. Astfel, unele dintre desenele mentionate prezinta constructii masive din lemn si trestie, despre care se considera ca sunt adaposturi pentru animale.
Z. Sitchin, in A Douasprezecea Planeta (Ed. Aldopress, Bucuresti), are o alta parere, care, si in opinia mea, este cea corecta: "Aceasta explicatie este contrazisa de stalpii care ies din acoperisul acestora". ,,Scopul acestor «stalpi» este de a sustine una sau mai multe perechi de «inele», a caror functie nu este precizata... erau oare aceste obiecte antene destinate emisiei si receptiei? Erau perechile de inele emitatoare, plasate acolo in camp pentru ghidarea navelor spatiale? Erau acesti stalpi «ochi atotvazatori» ai zeilor, de care vorbesc atat textele sumeriene?
Ceea ce stim este ca echipamentele la care erau conectate aceste obiecte erau portabile, deoarece exista numeroase desene care reprezinta «obiecte divine» in forma de cutii, care sunt transportate cu barca... Acest echipament, aparent supranatural - care facea posibila comunicarea cu o zeitate care se afla in alta parte - a devenit obiect de venerare, «simbol sacru de cult». Templele de la Lagash, Ur, Mari si alte orase antice includeau, printre obiectele de cult, si astfel de «ochi ai idolilor». Dar cea mai corecta descriere si functionare a unei astfel de "cutii" apare in Biblie, fiind vorba de chivotul facut de Moise dupa indicatiile primite de la Yahweh/Anu, in timpul celor 80 de zile cat a stat in slava/nava Acestuia, pe Muntele Sinai: "Sa faci un chivot din lemn de salcam; lungimea lui sa fie de doi coti si jumatate (aproximativ 150 cm. - n.a.), latimea de un cot si jumatate (aproximativ 90 cm. - n.a.) si inaltimea de un cot si jumatate" (Exod 25: 10). Fiindca printr-o cutie de lemn nu se putea comunica, urmatoarele indicatii primite de Moise au fost: "Sa pui capacul ispasirii pe chivot si in chivot sa pui marturia pe care ti-o voi da. Acolo Ma voi intalni cu tine si de la inaltimea capacului ispasirii, dintre cei doi heruvimi asezati pe chivotul marturiei, iti voi da toate poruncile Mele pentru copiii lui Israel" (Exod 25:21-22). Trei elemente ale acestui dispozitiv au o semnificatie deosebita: 1) "Marturia" primita de Moise chiar de la Yahweh/Anu = statie de emisie/receptie. 2) Capacul ispasirii = difuzorul. 3) Heruvimii de aur = antene. Sa vedem cum functiona: "Cand intra Moise in cortul intalnirii ca sa vorbeasca cu Domnul (Yahweh/Anu), auzea glasul care-i vorbea de pe capacul ispasirii, care era asezat pe chivotul marturiei, intre cei doi heruvimi. Si vorbea cu Domnul" (Numeri 7:89). "Norul (nava - n.a.) Domnului era deasupra lor in timpul zilei, cand porneau din tabara. Cand pornea chivotul, Moise zicea: «Scoala - Te, Doamne, ca sa se imprastie vrasmasii Tai si sa fuga dinaintea Fetei Tale cei ce Te urasc»" (Numeri 10:34-35).
Chivotul servea nu numai la comunicarea dintre zei si oameni, ci si la intermedierea transmiterii diferitelor campuri energetice de pe navele anunnakilor/elohimilor. Aceste exemple sunt descrise doar in Biblie (Cuvantul elohimilor/anunnakilor, Dumnezeu, in originalul ebraic, fiind un plural) si alaturi de foarte multe altele spulbera afirmatiile superficiale ale unor cercetatori, care afirma despre Cartea cartilor ca a preluat, a deformat, a falsificat etc. scrierile sumeriene. Sa le urmarim: 1) Oprirea apelor Iordanului in timpul campaniei lui Iosua (sprijinit de navele elohimilor condusi de Yahweh/Anu) de distrugere a maimutelor azazelice uriase create de Enki si sora lui, Ninhursag: "Cand cei care purtau chivotul au ajuns la Iordan si cand picioarele preotilor s-au inmuiat in marginea apei... apele care veneau de sus s-au inaltat gramada, la o foarte mare departare de cetatea Adam... iar cele ce se coborau... s-au scurs de tot... Preotii care purtau chivotul legamantului Domnului au iesit din mijlocul Iordanului si cand preotii au calcat cu talpa picioarelor pe uscat, apele Iordanului s-au intors la locul lor si s-au revarsat ca mai inainte peste toate malurile lui" (Iosua 3:15-17/4:18). 2) Distrugerea statuii zeului Dagon: "Filistenii au luat chivotul lui Dumnezeu si l-au dus in casa lui Dagon (Zeul peste) si l-au asezat langa Dagon. A doua zi... iata ca Dagon cazuse cu fata la pamant inaintea chivotului Domnului. Au luat pe Dagon si l-au pus inapoi la locul lui. Si a doua zi... Dagon cazuse... capul lui Dagon si cele doua maini ale lui erau taiate pe prag si nu-i mai ramasese decat trunchiul" (1 Samuel 5:2-4). 3) Transmiterea unor bacterii sau/si virusuri: "Mana Domnului a apasat asupra celor din Asdod si i-a lovit cu bube (tumori, hemoroizi) la sezut... chivotul sa fie dus la Gat... a lovit... eruptie de bube la sezut" (1 Samuel 5:6-9). 4) Chivotul era protejat de un puternic camp electric: "Uza a intins mana spre chivot... l-a apucat... a murit acolo" (2 Samuel 6:6-7). 5) Accelerarea cresterii plantelor: "Moise a pus toiegele... in cortul marturiei (acolo era chivotul - n.a.)... a doua zi... toiagul lui Aaron... inverzise, facuse muguri, inflorise si copsese migdale" (Numeri 17:8).
Chivotul a disparut in timpul robiei evreilor din Babilon, aparand tot felul de teorii asupra locului unde s-ar putea afla, ultima (Discovery TV, in urma cu cativa ani) sustinand ca ar fi in Etiopia.
Cea mai sigura informatie pare a fi furnizata de Ioan, care, aflat pe Statia/Planeta Nibiru/Eris, spune urmatoarele: Si templul lui Dumnezeu care este in cer a fost deschis; si s-a vazut chivotul legamantului Sau in templul Sau" (Apocalipsa/Revelatia 11:19).