Voievozii tiganilor canta pe strunele Puterii

Scandalul „tigancii imputite“ ridica si alte probleme, dincolo de traditionalele pozitionari pro si anti-Basescu. Regele Cioaba a ajuns rege fiindca este bogat sau este bogat fiindca a ajuns rege? Cu alte cuvinte, cum sunt alesi liderii comunitatii? Ii reprezinta acestia pe membrii etniei sau ii folosesc pentru a obtine avantaje personale? Mai e nevoie de europeanul „rrom“, impus din afara, atunci cand minoritarii, prin reprezentantii lor, afirma ca sunt bucurosi cand li se spune tigani? Si, cea mai importanta intrebare: ce fac acestia pentru a nu mai fi oaia neagra a societatii? Sa luam, ca termen de comparatie, minoritatea maghiara. Ce-ar fi fost daca se auzea expresia „ungur imputit“? Evident ca maghiarii din Romania au mai multe drepturi decat romanii din Ungaria, iar exemplele de discriminare nu pot fi gasite nici cu microscopul, darmite cu lupa, dar ce bun pretext de plangeri ar fi fost? De la Consiliul Europei la Asociatia Vaduvelor din Ontario, intreg universul cunoscut ar fi aflat cum sunt prigoniti maghiarii in tara noa stra.

Totusi, chiar daca maghiarii se plang cu o singura voce, unitatea de actiune nu e singura explicatie a modului in care au reusit sa impuna respect. Unii romani ii invidiaza pe maghiari fiindca au vazut ca acestia sunt mai bine organizati, o duc mai bine si sunt mai civilizati ca multi dintre majoritari. Poate e doar o chestiune de perceptie, dar nimeni nu le pune etnicilor maghiari eticheta de lenesi, hoti, nespalati sau scandalagii. In schimb, romanii sunt invatati sa se teama de tigani din cea mai frageda copilarie, cand bunica ii ameninta, ca suprema pedeapsa, ca o sa-i „fure tiganul“. Cand sparge un geam, un adolescent „alb“ e considerat un pusti neastamparat. Rromul e taxat ca „soi rau“ si „infractor din nastere“.

---

Despre autor: