Simbata, in studioul B1 TV, a inceput nebunia. A aparut chiar si o doamna astrolog, care ne-a anuntat ca ziua de botez a Irinei e benefica. Alaturi, un tinar teolog, aflat la prima aparitie tv, vorbea despre entertaina botezului. Au urmat obisnuitele kitschareli cu care Irinel incearca sa umple haul din viata sa publica debordanta. Slujba exclusivista, Evian, sampanii cu bule de aur, oxigen pur adus in baloane din Alaska, sosete cu diamante, chiloti din alge albastre, conversatii idioate, paiate de lux si stil de viata quality. In fine, distractia a fost maxima, dar sa trecem peste asta pentru a va expune in trei rinduri ceea ce v-am promis in titlu. Cred ca, in adolescenta, dl Columbeanu a suferit mult. Pozitia sociala a tatalui sau l-a pus in posturi de fiecare data umilitoare si frustrante. Era un pui de nomenclaturist mic intr-un cuib de serpi boa grasi si aroganti. De-aici se trage totul; singurul lucru pe care dl Columbeanu si l-a dorit intens in viata de adult a fost sa iasa din umbra si sa fie observat. Ca noi toti, in fond. Din pacate, a ales sa se remarce in fata mulajului ipostaziat al unui Nicu Ceausescu generic, modelul perfect al celui care moare de invidie vazind viata fericita a lui Irinel.

P.S. Cer scuze fata de dl Stefan Caltia pentru ca, in textul de joia trecuta, l-am „transformat" in sculptor. In orice caz, uneori mai sculpteaza cu penelul, pe pinze de piatra.