Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate readuce in discutie problema controlului averilor demnitarilor, o problema extrem de delicata in special din perspectiva consecintelor viitoare ale procesului de verificare a modului in care au fost doban
Infiintarea Agentiei Nationale de Integritate readuce in discutie problema controlului averilor demnitarilor, o problema extrem de delicata in special din perspectiva consecintelor viitoare ale procesului de verificare a modului in care au fost dobandite aceste averi.
Reamnintim ca Ministrul Justitiei Tudor Chiuariu declara, in urma adoptarii legii ANI de catre plenul Senatului, ca va lua toate masurile necesare pentru ca Agentia sa devina operationala. Dar cel mai important aspect din aceasta lege se lasa asteptatat.
Legea ANI a fost publicata in Monitorul Oficial, dar cele mai importante capitole ale ei, cum sunt cele despre implementarea prevederilor privind declaratiile de avere si de interese ale demnitarilor, declararea averilor si a intereselor si verificarea acestora vor intra in vigoare peste sase luni.
Membrii Consiliului National de Integritate, organismul reprezentativ al Agentiei Nationale de Integritate aflat sub controlul Senatului, vor fi desemnati de Senat in termen de cel mult 30 de zile de la intrarea in vigoare a legii. In trei zile de la publicarea legii intra in vigoare capitolul trei - privind organizarea, functionarea si statutul Agentiei Nationale de Integritate. Controversata lege de infiintare a Agentiei Nationale de Integritate a fost propusa in 2006 de catre ministrul de atunci al Justitiei, Monica Macovei. Textul a fost amputat de catre Camera Deputatilor, facand din Agentie doar o alta institutie care putea sesiza comisiile deja existente pe baza Legii 161/2003 privind controlul averilor demnitarilor. In varianta deputatilor, sustinuta de PSD-PRM-PC-UDMR, dar si cu concursul unor membri PNL, Agentiei ii erau taiate toate atributiile de control al averilor si al incompatibilitatilor.
Ajunsa la Senat, ANI si-a reprimit din atributii, dar nu a putut fi introdusa in plen din cauza disputelor dintre senatori si ministrul Macovei. Dupa restructurarea Guvernului, noul ministru liberal, Tudor Chiuariu, a venit cu o serie de amendamente noi, printre care si confiscarea averilor, iar legea a trecut de Senat, la 9 mai, cu 103 voturi pentru.
Totusi, senatorii au modificat legea ANI, chiar in ziua votului, in plen, stabilind ca diferenta intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si cea din declaratia pentru care sa se demareze verificarea este de 10.000 de euro sau de 10% intre averea existenta si veniturile realizate. Astfel, noul text arata ca prin diferenta vadita intre declaratia de avere si bunurile dobandite, se intelege o diferenta de 10% intre averea existenta si veniturile realizate, dar nu mai putin decat echivalentul in lei a 10.000 de euro. Totodata, senatorii au fost acord si cu un al doilea amendament initial respins la comisii, care prevedea ca presedintii, vicepresedintii, secretarii si trezorierii federatiilor si confederatiilor sindicale sa fie obligati sa isi declare averile. Tot in cadrul amendamentelor respinse a mai existat un text apartinand social-democratului Ioan Chelaru, care dorea eliminarea prevederii prin care din Consiliul National de Integritate ar fi trebuit sa faca parte un reprezentant desemnat de comun acord de asociatiile magistratilor legal constituite si un reprezentant desemnat de organizatiile societatii civile legal constituite, cu activitate in domeniul drepturilor omului, juridic sau economico-financiar. In final, senatorii au respins amendamentul.


Despre autor:

Cronica Romana

Sursa: Cronica Romana


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.