Romanii din Spania si Italia au mers ieri pentru prima data la vot, in cadrul alegerilor locale. Aderarea la Uniunea Europeana le-a dat romanilor dreptul de a alege si de a fi ales in tarile de resedinta. Multi dintre ei au mers la urne si s-au trez
Romanii din Spania si Italia au mers ieri pentru prima data la vot, in cadrul alegerilor locale. Aderarea la Uniunea Europeana le-a dat romanilor dreptul de a alege si de a fi ales in tarile de resedinta. Multi dintre ei au mers la urne si s-au trezit insa ca nu pot vota, pentru ca nu s-au inscris pe listele electorale speciale de la primarii. Mizand pe votul conationalilor, cateva zeci de romani au candidat la postul de consilier. Per ansamblu, interesul romanilor pentru aceste alegeri a fost insa scazut. Alegerile locale sunt si un test pentru pertidele aflate la guvernare in Spania si Italia, inaintea alegerilor legislaive si europarlamentare.

Aproximativ 66.000 de romani au fost ieri asteptati sa voteze la alegerile municipale si regionale din Spania, dintr-un toatal de 330.000 de cetateni imigranti, potrivit publicatiei Terra. Romanii reprezinta a doua comunitate ca pondere, dupa britanici. Cateva zeci de romani s-au inscris in cursa electorala. Raportat la importanta numerica a comunitatii, candidatii romani au sanse de a castiga in Madrid - unde se afla cei mai multi romani cu drept de vot, Valencia si in Catalunia. Cele mai multe sanse le ar e fostul juctor de fotbal Gica Craiovenu, care candideaza pentru un post de consilier pe probeleme de sport la primaria Getafe. Principalul candidat roman Augusto Constantin Tecu, din regiunea Castellon s-a retras din cursa ca forma de protest pentru intentia guvernului de la Madrid de a inaspri legea imigratiei. “Am aflat despre o intelegere dintre guvernul de la Madrid si cel de la Bucuresti, se vrea punerea de piedici imigrantilor romani in speranta ca ei sa se intoarca in tara”, a precizat Tecu.

(Cornelia Rosoga)

Drept de vot doar pe hartie

Numarul romanilor care au avut drept de vot la alegerile de ieri este foarte mic, avand in vedere ca in Spania traiesc neoficial peste un milion de romani. La Madrid, romanii care au vrut sa voteze s-au trezit ca nu pot pentru ca nu s-au inscris pe listele de alegatori. Daniel Tecu, presedintele organizatiei romanesti ADERE, ne-a dezvaluit ca autoritatile spaniole au obstructionat votul imigrantilor, care nu au fost informati despre procedura de inregistrare pe listele cu alegatori. Potrivit lui Tecu, un sondaj realizat in luna noiembrie a aratat ca imigrantii sunt inclinati sa dea votul Partidului Popular (dreapta), cea ce i-a determinat pe socialistii aflati la guvernare sa-i tina pe straini departe de urne. Mai multi romani care au vrut sa se inscrie in registrele cu alegatori s-au plans ca autoritatile le-au spus ca nu e necesar. In Coslada erau doar 55 de romani pe lsite din cei 17.500 care traiesc aici. Printr-o campanie de informare, aprobata doar pe ultima suta de metri de autoritatile locale, asociatia ADERE a reusit sa creasca numarul la 600 intr-o zi si jumatate. Votul de ieri a fost un test pentru socialistii premierului Jose Rodriguez Zapatero, dar si pentru princiaplii contaracandidati de la Partidul Popular, inainte de alegerile generale de anul viitor.

Italia: prima data la urne si pe liste

Peste 500.000 de romani din Italia au fost asteptati ieri pentru prima data la urne, in cadrul alegerilor locale partiale, ei reprezentand jumatate din totalul imigrantilor cu drept de vot. Scrutinul a continuat si astazi. Alegatorii au votat pentru a-si alege primarii si componenta consiliilor orasenesti din 850 de localitati, ca si membrii consiliilor regionale din sapte provincii din centrul si nordul tarii.
Mai multi romani au ales sa candideze pentru postul de consilier. Partidul Romanilor din Italia a avut opt candidati pe listele formatiunii populare UDEUR, cu care a incheiata alianta. Si alte partide italiene au avut pe lsitele lor canidati romani. Cel mai increzator in propriile sanse s-a aratat reprezentantul Ligii Nordului , Gheorghe Raica, potrivit NewsIn. Candidatura lui este surprinzatoare, in conditiile in care aceasta formatiune de dreapta a lansat numeroase atacuri la adresa imigrantilor romani din Peninsula. La Civitavecchia cinci romani s-au batut pe voturile conationalilor, cea ce le-a diminuat considerabil sansele.
Alegerile de ieri si azi din Peninsula reprezinta cel mai important scrutin organizat intre legislativele din 2006 si europarlamentarele din 2009. Rezultatul este un barometru pentru guvernul de centru-stanga al premierului Romano Prodi.

Sute de medici romani lucreaza in Franta

Aproape 600 de medici romani lucreaza in Franta, in regiuni importante sau cu pozitie geografica buna precum Paris, Coasta de Azur, Strasbourg sau Saint-Tropez, pentru venituri ce pot ajunge si la 200.000 euro pe an in cazul unui radiolog, chiar daca impozitele sunt foarte ridicate, potrivit Mediafax.
Statistica medicilor romani care lucreaza in Franta a fost prezentata, sambata, de doctor Herve Boissin, secretarul general al Ordiul Medicilor din Paris (OMP) sosit in Capitala la invitatia Colegiului Medicilor din Municipiul Bucuresti, pentru a purta un dialog cu mai multi doctori.
iii"Numarul medicilor romani care vor sa lucreze in Franta creste in ficare an. Numai in Paris, in 10 decembire 2005, erau 158 medici romani, in 2006 - 191, iar la 31 martie 2007 numarul lor a ajuns 268. In ultima luna la Paris au ajuns 20 de doctori, majoritatea din Bucurestiiii", a precizat Boissin.
Medicii romani lucreaza in zone importante precum Paris, Alsacia, Coasta de Azur, Strasbourg, Marseille si Saint-Tropez. Ei nu vor sa munceasca in Alpi si nici in Centrul Frantei, a remarcat medicul francez.
iii"Multi doctori romani sunt atrasi de veniturile mari. Este adevarat ca acestea pot ajunge si la 200.000 euro pe an in cazul unui medic radiolog. Un medic de familie primeste 63.000 euro pe an. Insa in Franta si impozitele sunt ridicate, osciland intre 30 si 60 la sutaiii", a mai spus Boissin.
Din totaul celor 600 de medici romani care lucreaza in Franta, 26 la suta sunt generalisti, 19 la suta psihiatri, iar restul cardiologi, neurologi, nefrologi sau radiologi.
iii"Totusi, migrarea medicilor poate deveni periculoasa in timp, intrucat anumite zone vor resimti o scadere alarmata a unor specialisti. De aceea, UE trebuie sa trateze cu foarte mare atentie problema aceastaiii", este de parere medicul francez.
Ordiul Medicilor din Paris (OMP) numara 63.000 de doctori - din care 268 sunt romani -, iar CMB 10.


Despre autor:

Gardianul

Sursa: Gardianul


Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.