Romania, Eldorado pentru investitorii straini

Interviu realizat de Valentina Pop >> La incheierea mandatului sau (2002-2007), Christian Zeileissen, ambasadorul Austriei la Bucuresti, analizeaza pentru "Romania libera" situatia actuala si perspectivele Romaniei dupa aderarea la Uniunea Europeana.

>> Dupa achizitionarea Petrom de catre OMV si a Bancii Comerciale Romane de catre Erste Bank, Austria si-a asigurat pe termen lung pozitia de lider la capitolul investitii straine in Romania. Olanda sustine, de asemenea, ca e investitorul nr. 1, daca se ia in calcul grupul Rompetrol, al carui holding este inregistrat in Olanda. Austriecii nu se lasa impresionati de aceasta presupusa cursa pentru primul loc, considerand ca investitiile lor nu sunt paravan pentru firme romanesti.

>> Temerile presedintelui Traian Basescu cu privire la cumpararea unor actiuni OMV de catre Gazprom nu par a fi fost nefondate. Saptamana trecuta, Gazprom
si OMV au semnat un memorandum pentru a controla impreuna centrul austriac de distributie a gazului de la Baumgarten. Deocamdata nu este clar care va fi rolul exact al gigantului rus. Ambasadorul Zeileissen ne asigura ca "nu poate fi vorba de o preluare a actiunilor OMV de catre Gazprom". >> Cu ce impresii parasiti Romania, dupa mai bine de cinci ani in care ati fost ambasador la Bucuresti?
- S-au schimbat incredibil de multe in acesti ani. si s-a schimbat si perceptia din strainatate asupra Romaniei. In 2002, perceptia era inca dominata de evolutiile negative ale anilor '90. Pe atunci, nimeni din Austria nu s-ar fi gandit ca Romania va adera atat de curand la Uniunea Europeana si, inainte de asta, la NATO. Iar, intre timp, Romania a ajuns un fel de Eldorado pentru investitorii straini - toata lumea vrea sa investeasca sau sa cumpere ceva aici...

>> Ati primit semnale de ingrijorare de la investitori cu privire la criza politica actuala?
- Nu, deloc. Cum Romania este acum membru UE, aceasta criza este vazuta ca un rezultat al ultimelor alegeri si al Constitutiei - dar nu ca ceva neobisnuit. si noi in Austria am avut crize politice, pentru ca acum avem cinci partide, in timp ce in trecut aveam doar doua. In Cehia nu s-a putut forma un guvern timp de un an, in Polonia situatia politica e dificila. Asa ca si in Romania situatia e deosebita, dar ramane totusi in limitele normalului.

>> Nu s-a mers totusi cam departe cu suspendarea presedintelui, mai ales ca rezultatul referendumului a fost atat de clar impotriva?
- Problema e ca acea posibilitate exista. Asa ca era dreptul lor sa o "testeze". Ca testul s-a terminat foarte prost pentru initiatorii lui este clar. Dar si la noi a fost o tentativa, in 1999-2000, dupa niste alegeri cu rezultat incert. Presedintele s-a gandit atunci sa faca uz de dreptul sau constitutional de a dizolva Parlamentul - ceea ce nu mai fusese incercat niciodata. Nu a avut totusi curajul sa faca asta - dar ar fi putut, iar decizia n-ar fi fost nicidecum ilegala. Aici aveti totusi un guvern functional, chiar daca minoritar, dar cu sprijin parlamentar - ceea ce face criza mult mai inofensiva decat o criza reala de guvernare. Legile trec totusi prin Parlament, iar asta e ceea ce-i intereseaza pe investitori.

>> Ingrijorarile privind coruptia si reforma in Justitie au facut ca UE sa continue monitorizarea in acest domeniu si dupa aderare...
- Da, numai ca, daca ne uitam atent, e de fapt o sperietoare doar pe hartie. Singura sanctiune posibila ar fi suspendarea recunoasterii verdictelor romanesti in UE. Ar fi foarte negativ pentru investitorii straini, dar nu pentru Romania. Nu se prea potriveste. In plus, o data ce ai ajuns in UE, nu poti fi sanctionat decat pe chestiuni precise, tehnice, daca se incalca prevederile dreptului comunitar. Mai ales in ce priveste discriminarea unor firme straine, prin subventii de la stat acordate firmelor romanesti. La capitolul acesta exista mecanisme si sanctiuni foarte dure. Dar nu pe chestiuni generale si politice. In schimb, o alta chestiune, care nu e neaparat o sanctiune, ci o consecinta automata - absorbtia fondurilor. Toate acele miliarde celebre care ar trebui sa intre in tara - in ce masura vor veni ele cu adevarat tine doar de numarul de proiecte serioase si valide. Iar daca prin acte de coruptie aceste proiecte nu vor fi serioase, banii nu vor veni. La fel, daca proiectele vor fi slabe pur si simplu din prostie sau incompetenta, UE nu va accepta finantarea lor. In agricultura, iarasi e o problema mare cu lipsa proiectelor.

>> Si nu ar fi o obligatie a clasei politice si a guvernului de a disemina mai eficient informatiile privind posibilitatile de finantare? Nu tine si asta de "buna guvernare"?
- Ba da, dar nu o fac. Este interesant pentru observatorii straini sa vada ca in Romania nu exista o politica agricola constructiva. Or, aici problema agriculturii e poate cea mai complicata din Europa.
Asta pentru ca decolectivizarea a dus la o fragmentare extrema a terenurilor, fara a pune in loc o structura care sa permita organizarea taranilor. A lipsit in anii '90, a lipsit in 2000, lipseste si acum. De aceea s-a ajuns acum ca Romania sa importe masiv produse agricole, desi in trecut exporta. Asa ca si la capitolul subventii agricole vor fi probleme masive, pentru ca taranii au terenuri prea mici si nu sunt organizati in asa fel incat sa se califice pentru finantari UE.
Toate guvernele de pana acum par a fi pornit de la premisa ca, oricum, in 20 de ani acesti oameni nu vor mai fi in viata. Este cinic, dar asa e. Se spune: "Nu-i putem organiza, nu vor sa se asocieze, bancile nu le acorda credite, pentru ca nu pot prezenta garantii. Asta e".

>> Nici la nivel national guvernul nu are un proiect coerent postaderare. Va fi si asta o problema pentru Romania?
- Se stie ca acest proiect postaderare lipseste, au fost formulate mai multe critici pe aceasta tema. Probabil ca cineva lucreaza la o strategie, nu stiu. Se consuma foarte multa energie in aceste confruntari dintre partidele parlamentare, majoritati, minoritati... Poate o prioritate ar trebui sa fie cresterea competitivitatii firmelor si produselor romanesti pe piata europeana.

>> Mai multi angajati de la ambasada Austriei din Budapesta au fost trimisi in judecata pentru ca vindeau vize Schengen. A ajuns ancheta si la ambasada de la Bucuresti?
- Da, unul dintre acuzati a fost angajat si aici la Bucuresti, dupa ce si-a incheiat misiunea la Budapesta. Dar aici nu se mai ocupa de vize romanesti, ci din Republica Moldova, pentru ca romanii puteau deja circula liber in spatiul Schengen. Asa ca acuzatiile din proces nu privesc si activitatea sa de aici. In plus, deja cand a venit aici toate vizele pentru Moldova trebuiau aprobate la Viena. Asa ca posibilitatile sale de actiune erau foarte mici aici. z

OMV&GAZPROM
>> Relatie "relaxata" cu Rusia

Referitor la recentul memorandum semnat de Vladimir Putin la Viena cu privire la cooperarea Gazprom si OMV, ambasadorul Zeileissen ne-a declarat ca "este cu siguranta imposibil ca Gazpromul sa cumpere actiuni la OMV. "Noi suntem cei care cumparam, noi ne extindem. Nu demult, OMV a incercat sa se apropie de piata iraniana, tocmai din aceasta dorinta de diversificare." In plus, pentru austrieci, Rusia nu este privita cu teama. Dovada stau recentele investitii ale miliardarului rus Oleg Deripaska, ce a cumparat 30% din firma de constructii Strabag si 20% din concernul canadiano-austriac Magna, constructor de piese auto. "Avem relatii bune cu SUA, dar avem si o relatie relaxata cu Rusia, pentru ca in 1955 am avut o experienta pozitiva cu URSS, care si-a retras atunci trupele din Austria. De-atunci am avut intotdeauna avantaje economice, atat cu URSS, cat si cu Rusia, dupa caderea comunismului." Actuala apropiere dintre Moscova si Teheran nu i se pare ambasadorului ca fiind o politica de lunga durata. "In proiectul Nabucco, de exemplu, gazul ar trebui sa vina si din Iran, pentru ca rezervele din Azerbaidjan nu sunt suficiente", spune ambasadorul, care considera ca tocmai aceste resurse iraniene pe care le-ar exploata Nabucco sunt cauza actualului blocaj al acestui proiect. In privinta politicii energetice comune a UE, ambasadorul Zeileissen considera ca "aceasta se va coagula in viitor. Dar deocamdata fiecare stat isi urmareste mai degraba interesul national". Nu e asta o strategie "divide et impera" a Kremlinului? "Nu se poate altfel, pentru ca tarile au atitudini diferite fata de Rusia. Unele sunt mai defensive, altele mai ofensive."

---

Despre autor: