Saptamana trecuta a fost marcata de un eveniment important pentru sud-estul Europei: intalnirea regionala a mediului economic. Timp de trei zile au avut loc dezbateri legate de activitati financiare, bancare si economice.
Subiectele abordate au cuprins atat rolul pensiilor private, cat si modul in care sistemul bancar este angrenat in economie, precum si perspectivele pe termen mediu ale economiei romanesti. Punctul cel mai important al dezbaterii l-a constituit discursul guvernatorului BNR, care a lansat perspectivele introducerii monedei europene in Romania, mai devreme decat data prevazuta in programul de convergenta, respectiv 2014.

Declaratia guvernatorului Isarescu a surprins, dar a si creat premisele unei dezbateri legate de o asemenea perspectiva - introducerea monedei europene in anul 2012.
Problema fundamentala a modului in care acest lucru se poate implementa o reprezinta felul in care guvernele care se vor succede vor avea capacitatea si responsabilitatea politica de a implementa politici publice care sa fie consistente cu o politica fiscala prudenta si sustenabila. O politica economica care sa nu creeze premisele adancirii deficitelor interne si externe, care sa creeze locuri de munca, cresteri de productivitate si, implicit, cresterea competitivitatii economiei romanesti.

Daca pana in anul 2005 politica fiscala a fost coroborata cu cea monetara si a condus la micsorarea deficitelor si la atingerea unei inflatii cu o singura cifra intr-o perioada scurta de timp, nu acelasi lucru se poate spune despre politicile implementate dupa 2005. In ultimii doi ani, politica fiscala a avut o tendinta de relaxare care se perpetueaza si in acest an si care, probabil, se va accentua in anul electoral 2008.

Temerea BNR o reprezinta impredictibilitatea politicii guvernamentale. Aceeasi nemultumire a fost exprimata in repetate randuri si de mediul de afaceri: Guvernul nu arata faptul ca ar avea o strategie pe termen lung, or tocmai aceasta lipsa de perspectiva ingrijoreaza pe toata lumea. Economia merge bine chiar si din inertie, dar pentru cat timp? Lipsa unei strategii postaderare coerente ameninta consolidarea cresterii economice pe termen lung.

Pericolul major in operatiunea "Euro 2012" il reprezinta, asa cum spuneam, incapacitatea politicului de a fi un aliat al BNR pentru atingerea acestui obiectiv. De aceea, cred ca Guvernul actual trebuie sa rezolve problemele generate de cresterea deficitului bugetar si deficitului de cont curent, trebuie sa aiba o politica fiscala prudenta si sa asigure o transparenta mult mai mare a modului in care se efectueaza cheltuielile publice. Pentru intrarea in zona euro in 2012 este nevoie de continuarea reformelor structurale si punerea in vizorul public a politicilor publice pe termen lung, pentru ca atat mediul privat, cat si institutiile statului sa gandeasca proiecte si programe pe termen lung, care sa fie inglobate intr-o noua viziune bugetara, si anume bugetul multianual.

Romania are acum nevoie de mai multa vointa politica pentru gestionarea vulnerabilitatilor economice care pot crea derapaje si pentru a consolida rolul finantelor publice in anii care urmeaza. Numai printr-o coordonare a politicilor guvernamentale cu politica BNR, dezideratul "Euro 2012" va putea fi unul realist.