Ministerul Apararii de la Londra taraganeaza programul de offset
Ministerul Apararii al Marii Britanii a amanat fara motiv in ultimii doi ani intrunirea comitetului mixt director stabilit sa monitorizeze derularea programului de offset, in urma achizitiei de catre Fortele Navale a fregatelor britanice.

Comitetul mixt director a fost creat in anul 2002, ca un organism de management al programului fregatelor si este format din reprezentantii ministerelor apararii din Romania si Marea Britanie, cei doi parteneri semnatari ai acordului de achizitie a vaselor de lupta. Acest comitet are rolul de a discuta deciziile de indrumare si directionare referitoare la programul fregatelor.

CONFIRMARE. Ministerul Apararii roman a confirmat informatiile Jurnalului National, potrivit carora acest comitet nu s-a mai intrrunit din 2005. "Dupa sosirea in tara a celor doua fregate, respectiv anul 2004 si anul 2005, partea romana a avut mai multe initiative pentru organizarea unor noi intruniri care sa se concentreze pe sprijinul pe care cele doua ministere ale apararii, din Romania si Marea Britanie, il pot acorda pentru impulsionarea partilor, la nivel executiv, respectiv compania BAE Systems si Ministerul Economiei si Comertului, in realizarea de progres pe linia tranzactiilor comerciale, in contul programului de offset aferent achizitiei fregatelor", se arata in raspunsul Ministerului Apararii catre Jurnalul National. Mai mult, conform acestuia, "la solicitarea Ministerului Apararii al Marii Britanii, sedinta comitetului director mixt a fost amanata. Stadiul indeplinirii obligatiilor de offset a fost analizat periodic de reprezentantii ambelor parti". Ministerul Apararii din Marea Britanie continua sa taca asupra motivelor pentru care a tot amanat intalnirea cu colegii romani.


MOTIVUL. Intrunirea comitetului mixt director era foarte importanta pentru ca astfel nu s-ar mai fi ajuns la acuzatii nefondate aduse Romaniei de catre compania BAE Systems si lucrurile acestea ar fi fost lamurite intre cele doua parti. Chiar daca BAE Systems n-a vrut sa semneze acordul de offset. Gigantul de pe piata mondiala de armament a aruncat pisica pe Romtehnica si pe Ministerul Economiei si Comertului ca nu le-au fost aprobate peste 50 de proiecte, in valoare de aproximativ 500 de milioane de euro. De fapt, in urma investigatiilor noastre, am descoperit ca proiectele lor sunt special fantasmagorice pentru ca industria romaneasca sa nu le poata face si Romania sa nu exporte plus-valoare si au ocolit premeditat Ministerul Economiei. Am solicitat BAE Systems desecretizarea proiectelor pentru a vedea si specialistii romani care sunt exact acestea si cat de realizabile sunt. Bineinteles, BAE Systems nu ne-a raspuns. Amanarea intalnirilor de catre Ministerul Apararii din Marea Britanie este de natura sa ingrijoreze Romania asupra indeplinirii obligatiilor asumate de britanici in acordul de achizitie a fregatelor.  Perfidul BAE SystemsPRESIUNI - Compania britanicA de armament acuzA nefondat RomAnia
"BAE are obligatii de offset cu 40 de tari, cu o valoare de 8,5 miliarde euro, dar probleme au aparut doar in cazul Romaniei. Ne-am achitat de toate obligatiile de offset in alte tari, mai putin in Romania", spune mieros John MacBeath, director executiv pentru Dezvoltare Industriala si a Afacerilor din compania de armament britanica.


Din sala de conferinte a superbului Hotel Tylney Hall, unde BAE Systems, unul dintre acei jucatori mondiali importanti de pe piata armelor, isi duce invitatii, cuvintele par avertismente. "BAE nu a reusit sa stabileasca nici o relatie buna cu Ministerul roman al Economiei si cu compania Romtehnica", continua directorul britanic prezentarea sa, gesticuland usor, semn de putere. "Au fost inaintate, pana in acest moment, aproximativ 50 de propuneri si nu s-a raspuns la nici una in termenul stipulat de contract, adica in 30 de zile de la inaintarea propunerii. Legislatia offsetului este una dificila si confuza. Mai mult, Ministerul Economiei zice una, Agentia de offset zice alta, desi obligatia noastra este sa ne raportam strict la minister. Cred ca este nevoie de mai multa flexibilitate la Ministerul Economiei, am facut propuneri pentru industria sticlei, dar ministerul ne-a respins proiectele". Nu te-ai astepta la o asa tirada de acuze, bine tintite, de la un gentleman. Dar miza banilor si simtul negustoresc
l-au facut sa uite sa arate cum s-a varat compania BAE Systems in afacerea fregatelor pe de-a moaca, dupa ce guvernele roman si britanic au hotarat afacerea, si carcasele vaselor de lupta au fost trimise la BAE sa fie modernizate.


INTELEGERILE. In fond, Romaniei i-au dat tarcoale pentru achizitionarea de fregate si italienii, si olandezii, si nemtii. Ba chiar intentiile acestora pareau mai avantajoase. Ministrul Apararii de atunci, Ioan Mircea Pascu, a inceput negocierile cu britanicii, fara sa consulte Ministerul Industriilor. La acel moment, compania BAE Systems si-a aratat disponibilitatea de a face un program de offset, adica de compensare a achizitiei, in avans. Foarte rapid, au auditat 17 societati din industria de aparare a Romaniei si reprezentantii companiei s-au aratat, in mod public, foarte incantati de posibilitatile din Romania. Asadar, s-a batut palma pentru achizitie si prin hotarare de guvern, la sfarsitul anului 2002, s-a stabilit si pretul cumpararii vaselor de lupta: 116 milioane de lire sterline. Ei bine, suma pe care Romania a procurat-o din imprumuturi externe a fost achitata in aproximativ un an si jumatate britanicilor, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata dupa 1989. Sa subliniem faptul ca, potrivit intelegerilor initiale, graficul de plati si compensarile oferite industriei romanesti era "umar la umar".


ACORDUL. "As vrea sa-mi exprim bucuria ca Romania a hotarat sa achizitioneze doua fregate britanice, cea mai importanta achizitie din punct de vedere financiar. Nu avem decat de castigat prin cooperarea dintre cele doua tari. Este suta la suta sigur ca vor fi reinvestiti acesti bani in Romania pentru produsele romanesti si pentru tehnologia romaneasca", declara in decembrie 2003, fiind prezent la Bucuresti, Adam Ingram, ministru de Stat pentru Fortele Armate, inca in exercitiu. Pe cat de sigur a fost demnitarul britanic, pe atat de mare este dezamagirea muncitorilor romani din industrie. Acordul dintre cele doua parti prevede foarte clar ca programul de offset industrial sa se desfasoare pe o perioada de cinci ani, fiind la nivelul de 116 milioane de lire sterline, cat au costat fregatele. Tot acordul prevede ca 80%-90% este offset indirect, destinat industriei romanesti, dintre care 60 de procente din valoarea totala au ca beneficiar industria de aparare si constau in comenzi directe, participare la privatizare, investitii si 20-30 de procente au ca beneficiar industria civila. Apoi, 10-20 de procente reprezinta offset direct, care este adresat atat Ministerului Apararii, pentru instruire si documentatie de mentenanta, cat si industriei pentru activitati de suport logistic si proiectare. Bineinteles ca offsetul trebuia sa fie echilibrat, pe perioada celor cinci ani.


"OPORTUNITATE PIERDUTA". "Vreau sa precizez ca suntem foarte interesati sa ne indeplinim obligatiile de offset, pentru ca este in joc reputatia noastra. Iar in afacerile din industria de aparare, reputatia este extrem de importanta", spune John MacBeath astazi, cand mai este un an pana expira termenul prevazut in acord. Probabil ca la fel au gandit reprezentantii BAE Systems si atunci cand s-au razgandit si n-au mai semnat acordul de offset, lasand toata greutatea pe umerii Ministerului Apararii din Marea Britanie, ca doar altfel se negociaza lucrurile intre tari. Pana in acest moment, potrivit lui John Mac Beath, au fost investite mai putin de 10 milioane de dolari, in jur de 5 milioane de lire sterline, desi chiar el recunoaste ca valoarea ar fi trebuit sa fie de aproximativ 65 la suta din contract. Reprezentantul BAE Systems invoca faptul ca a trimis peste 50 de proiecte de 500 de milioane de euro catre Ministerul Economiei, dar nu au fost aprobate. De fapt, conform rezultatului investigatiilor Jurnalului National, BAE Systems a ocolit sistematic sa notifice Ministerului Economiei proiectele. Mai mereu, compania a ales sa se adreseze direct firmelor din industria de aparare si le cerea imposibilul. Ceva de genul: vrem piesa asta de satelit. Cum? Nu puteti s-o faceti? Oportunitate pierduta! Tocmai pentru ca opinia publica sa vada care sunt aceste "oportunitati pierdute" invocate de BAE Systems, Jurnalul National a cerut companiei sa ridice clauza de confidentialitate pusa pe fiecare proiect. Pana in acest moment, n-am primit nici un raspuns. Tot in urma investigatiilor Jurnalului National, am descoperit ca acel comitet director mixt, stabilit prin acordul de offset sa monitorizeze derularea programului de offset si care este compus din reprezentantii ministerelor Apararii din Romania si Marea Britanie, nu s-a mai intrunit de doi ani. Nici partea britanica si nici cea romana nu ne-au raspuns din ce motive.


MIZA. Directorul BAE Systems s-a aratat confuz din cauza faptului ca Agentia de Compensare pentru Achizitiile de Tehnica Speciala (ACATS) ii aproba proiectele, iar Ministerul Economiei nu. De fapt, dupa cum ne-a spus Cristian Tarara, presedintele ACATS, "Agentia va accepta sa preia contractul de offset cu BAE Systems, dar in conditiile legale, care prevad, pe langa comisionul de unu la suta, penalitati, in urma nerespectarii stricte a acordului pana acum si scriisorile de garantie ce trebuie depuse". Potrivit reglementarilor legale, scrisoarea de garantie de buna executie a acordului este in valoare de minimum 10 la suta din valoarea obligatiilor existente, adica 11,6 milioane de lire sterline. Mai mult, penalitatile se calculeaza inmultind 0,01 la suta din suma neobtinuta prin operatiunea compensatorie pentru fiecare zi intarziere. Dar legea mai spune si ca acel contractant care nu isi executa angajamentele de compensare este exclus de la alta procedura de atribuire a unui contract de achizitie ce implica executarea unei obligatii de compensare pe o perioada de cinci ani. Or, tocmai acum se tot discuta contractul de mentenanta pentru fregate, in valoare de peste 70 de milioane de euro.

Apoi, fregatele trebuie sa intre in faza a doua de modernizare, cand vasele de lupta vor fi dotate cu capabilitati sporite de aparare antiaeriana, razboi electronic, sistem de comanda modern etc. Specialistii consultati de Jurnalul National estimeaza, in acest caz, o afacere pentru contribuabilul roman de aproximativ 400 de milioane de euro.


Totodata, pentru BAE Systems nu e de neglijat nici scandalul de posibila mita data unor oficiali romani in contul afacerii fregatelor, fapt care, daca se va dovedi adevarat, conform clauzelor, intreaga suma din tranzactie urmeaza a fi inapoiata Romaniei. De altfel, procurorul Doru Tulus, seful Sectiei a II-a a Directiei Nationale Anticoruptie ne-a confirmat ca ancheta in acest caz este in derulare la sectia pe care o conduce.