25 Mai 2007
De vreo trei decenii incoace am citit, sistematic, ceea ce numim, conventional, "literatura de sertar"... De la cartea lui Aurel State, Drumul Crucii, carte pe care i-am dat-o la lectura si lui Marin Preda, si pana la cartile lui Petre Tutea, Marcel
De vreo trei decenii incoace am citit, sistematic, ceea ce numim, conventional, "literatura de sertar"... De la cartea lui Aurel State, Drumul Crucii, carte pe care i-am dat-o la lectura si lui Marin Preda, si pana la cartile lui Petre Tutea, Marcel Petrisor, Petru Arustei, Dan David sau Ioana Balan, ca sa numesc doar cativa autori pe care i-am citit in manuscris, am fost convins ca aceasta literatura subversiva poate constitui nu doar un segment, ci chiar o istorie literara paralela cu istoria literara oficiala si cu "literatura exilului", scrisa in libertate, dincolo de fruntariile tarii... Deplin constient de existenta fenomenului, nu m-a mirat deloc ideea lansata de critica literara "oficiala" romaneasca (idee securistica de fapt), cum ca nu am avea "o literatura de sertar", desi indivizii purtatori ai acestei idei prin "scriitura" si "vorbitura" se vedeau zilnic infirmati prin aparitia unor capodopere precum Luntrea lui Caron sau Jurnalul fericirii... Nu m-a mirat deloc, spun, aceasta diversiune securistica, asa cum nu ma mira numeroasele emisiuni televizate in care securisti cu grade mari si fosti informatori ai Securitatii croseteaza gingas pe ideea "cat de mult bine a facut Securitatea poporului roman" si cat de mult bine o sa-i mai faca, banuiesc.
Ceea ce m-a mirat si ma mira in continuare este abisala noastra ignoranta in cunoasterea de sine... si spun asta pentru ca recent, pe 18 mai, la Cercul Militar din Iasi, am fost invitat, impreuna cu poetul Lucian Vasiliu si cu istoricul Ion Agrigoroaie, la un colocviu prilejuit de aparitia la Editura Andromeda Company a unor noi editii ale unor carti incadrabile in categoria aceasta a "literaturii de sertar"... Gulliver in Tara Minciunilor si Insula Robinson (memorial de inchisoare), cele doua carti semnate de generalul Ion Eremia (plecat dintre noi la 23 februarie 2004), dincolo de exceptionala lor valoare literara, m-au socat pentru ca, desi ma pretind un cunoscator al literaturii de sertar, luam act de existenta unui autor de prima marime din opera caruia nu citisem nici un rand. Am fost incantat sa aflu mai apoi, din discutia purtata cu distinsa doamna Nicoleta Eremia, ca Ion Eremia a lasat si un volum de poeme in manuscris. Exista multi grafomani in Romania, e adevarat, unii cu bani, altii fara bani, dar mai exista de asemenea si nenumarati autori pe care-i ignoram, autori de o valoare coplesitoare si care, prin biografie si opera, depun o marturie decisiva ca am ramas, impotriva tuturor rautatilor istoriei, un adevarat popor crestin.


Despre autor:

Romania Libera

Sursa: Romania Libera

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.