Meseria de biograf exista de mult in nomenclatorul occidental, nu si in cel romanesc, care compenseaza insa prin alte ocupatii, mai balcanice. Simon Sebag Montefiori e biograful lui Stalin, ocupandu-se in special de tineretea temutului dictator rus, perioada despre care se stiu destul de putine lucruri. Soso, asa cum era alintat "tatuca" in tinerete, e unicul copil supravietuitor al unui tata betiv si violent si al unei fiice de iobagi din Georgia. Tanarul se inscrie la seminarul teologic, nu din evlavie, ci pentru ca era o scoala convenabila pentru un copil sarac si din acesti ani
dateaza primele - si singurele, de altfel - incercari poetice ale viitorului Stalin. si, culmea, ele nu erau tocmai rele, se pare, din moment ce au fost apreciate de cel mai mare editor rus al vremii, eroul national al Georgiei, printul Ilia Ciavciavadze, si cinci dintre ele publicate in "Iveria", un fel de "Romania literara" a Rusiei sfarsitului de secol XIX. Sangerosul despot a fost, spun biografii, un mare iubitor de poezie, admirator al lui Pasternak si al lui Mandelstam - pe care alege sa nu-i elimine, dar si un cititor pasionat de Puskin, Goethe si chiar Shakespeare. Recita mult din poetul georgian Nekrasov, inclusiv dupa ce ajunsese cosmarul Europei, de unde butada celebra a lui Ossip Mandelstam: "In Rusia, poezia e chiar apreciata, aici se si ucide pentru ea". Zilele trecute, circula pe Internet un link catre un articol cu un titlu hazliu: "Ceusescu traeste!". Mai ramane sa aflam ca si el scria poezii romantice cu rima si ritm.