Un document secretizat aflat la Arhiva Nationala Centrala arata ca actualul senator conservator era dator in 1985, la Biblioteca CC al UTC, cu doua carti ideologice.

Un document din arhiva CC al UTC arata ca fostul lider UASCR George Copos imprumutase de la biblioteca si nu restituise doua lucrari ideologice. Astfel, potrivit unei „note cu privire la cartile aflate in gestiunea Bibliotecii CC al UTC, care nu au fost prezentate la inventariere", nota realizata „pe baza fiselor de imprumut", Copos era restant la sfirsitul anului 1985 cu urmatoarele lucrari: „Codul principiilor de norme ale eticii si echitatii socialiste" si „Cuvintarea tov. Nicolae Ceausescu din 2-3 august 1983". Daca prima era o lucrare care, teoretic, trebuia sa fie cunoscuta de orice membru de partid, cea de-a doua reprezenta deja o „aprofundare" a politicii de partid. Aceasta intrucit cuvintarea din 2-3 august 1983 a lui Ceausescu a devenit celebra sub numele de „tezele de la Mangalia", care reprezentau o reiterare a „tezelor din iulie", emise in 1971. Ele reglementau activitatile de creatie din Romania, care trebuiau sa urmeze modelul cultural asiatic si aveau drept consecinte imediate cenzura si impunerea propagandei in scoli, presa si institutiile culturale. In 1983, inaintea „tezelor de la Mangalia" a fost adoptat Decretul 98 prin care se instituia controlul masinilor de scris.

George Copos a imprumutat de la biblioteca aceasta cuvintare, desi nu detinea in UASCR o functie cu legatura directa cu activitatea de creatie. Dupa ce intre 1978 si 1980 a lucrat ca profesor, el a fost vreme de zece ani, pina la Revolutie, seful Departamentului social-turism din cadrul Uniunii Asociatiilor Studentilor Comunisti din Romania (UASCR). In eventualitatea adoptarii legii lustratiei, readusa in discutie dupa referendum de presedintele Traian Basescu, functia detinuta atunci l-ar exclude pe Copos din functii de demnitate publica, cum este cea de senator. Prin intermediul unuia din consilierii sai, George Copos ne-a declarat insa ca el nu se simte „vizat in nici un fel de nici un proiect de lege a lustratiei". „Am lucrat in citeva locuri in viata mea, printre care si la Uniunea Studentilor, insa n-am facut rau nimanui niciodata: n-am urmarit, n-am turnat, n-am nedreptatit pe nimeni", spune George Copos, precizind ca, odata aprobata, se va supune legii lustratiei „fara intirziiere". „Dupa cum va amintiti, la votul de anul trecut din Senat m-am pronuntat pentru adoptarea acestei legi, desi personal consider ca este periculoasa: nu poti sa incriminezi de-a valma niste oameni numai pentru ca, prin voia sortii, au ocupat la un moment dat anumite pozitii in societate", mai considera George Copos, sustinind ca „aplicarea acestei legi nu este privita favorabil inclusiv de catre Uniunea Europeana, care o considera ca fiind o restringere insuficient de justificata a drepturilor cetatenesti". Pe muchie de cutit, cu PRM si PSD impotriva, legea lustratiei a trecut anul trecut de votul Senatului, dar s-a impotmolit imediat dupa. Efectele legii, in cazul in care ea va fi votata si de Camera Deputatilor, care este decizionala, ar fi foarte drastice intrucit foarte multi parlamentari ar fi vizati direct de ea. Printre ei, Ion Iliescu, Octav Cozminca, Serban Mihailescu, Viorel Hrebenciuc, Dan Voiculescu, George Copos.

Basescu, pro si contra lustratie Adoptind declaratia de condamnare a comunismului, Traian Basescu si-a insusit in luna decembrie si recomandarile comisiei prezidentiale, printre care se numara lustratia. La scurt timp dupa, Basescu a facut uitat acest document, declarind in luna ianuarie pentru saptaminalul austriac „Profil" ca lustratia nu mai are sens si ca proiectul liberal nu doar ca este tardiv, dar nu ar fi avut efect decit daca ar fi fost aplicat la un an dupa Revolutie. Imediat dupa cistigarea referendumului, Basescu s-a razgindit din nou, sustinind ca printre prioritatile sale viitoare se va afla si legea lustratiei.