Impinsi de saracia extrema, zeci de oameni, batrani si tineri deopotriva, isi petrec zilele prin cimitire, asteptand o bucata de paine, o felie de cozonac sau un prosop de la cei care vin sa-si duca semenii la groapa.

In cimitirul din localitatea suceveana Radauti, saracii din zona se aduna aproape in fiecare zi in cimitir. Se disperseaza printre cruci si isi cauta de lucru in asteptarea clipei cand pe poarta cimitirului apare o inmormantare. Pentru ei totul se decide la loteria milei. Daca au noroc sa dea peste niste oameni milosi primesc si ei o mica pomana. Daca nu, se aleg cu ocara, suparati ca si-au pierdut aproapele multi biciuindu-i cu vorbe grele. Printre cei care asteapta pomana se afla si un batran insotit de un copil. Batranul e imbracat in haine bune: camasa, cravata, sacou, pantaloni negri si pantofi lustruiti. Alaturi de el sta un baiat. Este nepotul sau. „Spun drept, am venit aici poate imi da cineva cate ceva de mancare, ca doar nu vin de buiac de acasa in fiecare zi“, isi incepe Ioan Ionesi trista poveste. „Nu m-am gandit ca o sa ajung vreodata in situatia asta. E rusine, nu-i rusine, asta e“, concluzioneaza barbatul care de curand a implinit 67 de ani.