Unii oameni se ratacesc pana si intr-o camera goala. Daca nu e un talent, inseamna ca e un mod sucit de raportare la realitate, dar la fel de natural ca al indivizilor cu un simt foarte dezvoltat al orientarii. Am urcat o persoana, despre care stiam
Unii oameni se ratacesc pana si intr-o camera goala. Daca nu e un talent, inseamna ca e un mod sucit de raportare la realitate, dar la fel de natural ca al indivizilor cu un simt foarte dezvoltat al orientarii. Am urcat o persoana, despre care stiam ca nu se descurca nici cu strazile orasului natal, in metroul din New York, fara sa-mi fac cine stie ce griji. Trebuia sa coboare la a patra statie, statia nu avea decat o singura intrare-iesire, iar sus, la capatul scarii rulante o astepta o compatrioata cu care se cunostea. Nici o sansa de a se pierde. Cand trenul a plecat si ne-am facut semne incurajatoare cu mana, mi-am dat seama ca o inexactitate de abordare a traseului - ca sa ma exprim dragut si sa nu spun o tampenie, un bazdac, o idee trasnita - ar fi putut transforma o situatie banala intr-o nebunie: persoana nu umbla cu nici un act la ea, ca sa nu fie jefuita, nu vorbea engleza o iota si n-avea celular. In plus, cand intra la ambitie era greu sa te intelegi cu ea si pe romaneste. Trebuie spus ca era o doamna de cea mai buna conditie, educata si inteligenta, atata doar ca avea darul nobil al ratacitului. Dupa o jumatate de ceas, compatrioata, care o asteptase in capul scarii, mi-a telefonat impacientata. Normal ar fi fost ca persoana in stare sa se rataceasca si-n propria-i casa sa apara, dar trecusera mai multe trenuri si nici pe peron nu se vedea nimeni. Se intamplase exact ce ar fi trebuit sa-mi inchipui c-o sa se intample. Doamna cu darul ratacitului mai avea inca unul, la fel de special: nu suporta multimea. Daca o masa de oameni se revarsa din metrou si o lua la dreapta, puteai fi sigur ca doamna cu personalitate pe invers pornea hotarat spre stanga. I-am spus asta prietenei sale, care si-a amintit ca statia avea si o mica iesire de serviciu pe cealalta strada, pentru mecanici si personal. Aici o astepta, calma si surazatoare, ratacita. Cu aceasta ocazie a iesit la iveala si cel de-al treilea talent deosebit al persoanei: se ratacea, dar nu lua nimic in tragic. Stia ca exista un inger pazitor al aiuritilor si ca ingerul avea sa-si faca treaba, ca de atatea alte dati, fara scandal si fara incidente colaterale. Raiul e plin de ingeri cu insarcinari speciale, pentru ca lumea e plina de indivizi care nu seamana deloc cu ceilalti si trebuie protejati. Noi nu realizam cati sunt cu adevarat acesti insi, diferiti de majoritate in numeroase privinte, deoarece traiesc ca si cum am fi toti la fel. Fara ei, viata ar fi plictisitoare. Datorita lor reusim uneori sa intelegem ce importanta e exceptia si ca regula se defineste prin raportare la exceptie. Ca sa nu mai zic ca doamna cu vocatia ratacirii mai are un har, poate cel mai interesant dintre toate. Intr-o statie de metrou, unde nu se afla decat o singura iesire, ea o descopera pe a doua. Ceea ce inseamna ca va descoperi o usa si dintr-o inchisoare care nu are nici una.
Despre autor:
