Rezultatul destul de previzibil al referendumului are cateva consecinte importante asupra repozitionarii partidelor politice. Apropiindu-ne de linia de start a alegerilor pentru Parlamentul European, care trebuie sa aiba loc in aceasta toamna, si a alegerilor locale din primavara anului viitor, vom putea prognoza si scorul electoral pe care il vor atinge partidele. Astfel, se vor contura scenariile unor noi majoritati parlamentare. Pe care Basescu le-ar dori mai devreme, incercand astfel, in stilul sau cunoscut, sa forteze realitatea, asezand-o in propriile tipare.
Discursul lui Traian Basescu, in special, preluat imediat, in litera si spiritul lui, de catre reprezentantii PD si PLD, confisca o serie de teme politice, in cazul carora, pana in prezent, au performat PRM, PNG si, partial, PSD. Cum ar fi, de pilda, nationalismul. Sau discursurile rostite cu un ton mai violent impotriva mediului de afaceri, identificat mult prea superficial cu un mediu infractional. Sau mesajele de tip populist adresate unor paturi defavorizate ale populatiei. Confiscand asemenea mesaje, Traian Basescu si grupul sau politic de interese au confiscat si o parte dintre aplauze. Asa se si explica de ce o parte insemnata a electoratului celor trei partide va vota astazi in favoarea lui Traian Basescu, deci contra suspendarii decise in Parlament. Si tot aici trebuie identificata cauza tendintei accentuate de crestere a Partidului Democrat care, in toate sondajele, ocupa in prezent prima pozitie. Succesul electoral al lui Basescu este transferat si partidului prezidential. In prezent, scorul excelent obtinut de PD poate fi taxat ca rezultand pe un fond emotional si, in consecinta, ar putea fi volatil. Cu alte cuvinte, PD se poate dezumfla asa cum s-a umflat. Sesizand acest pericol, Basescu va incerca sa-l contracareze. Si singura solutie va fi sa ramana in campanie si in viitor. Pana in 2009. Numai astfel acest electorat vulnerabil poate fi tinut in continuare in priza. Vom observa, in viitor, cum toate gesturile, declaratiile si miscarile politice ale lui Basescu, secondat de liderii PD, se vor supune acestei rigori. Din pacate pentru tabara sefului statului, inca nu a fost gasita o reteta la fel de buna si pentru cresterea PLD. Fara un PLD puternic, nu poate fi constituita alianta de dreapta pe care si-o doresc democratii.
Dar ce fac celelalte partide? De ce nu ies ele din adormire? Pot anticipa ca nu mai trece mult timp pana cand PRM si PNG vor sesiza pericolul si vor incerca, revigorandu-si discursul, sa-si recupereze electoratul pierdut. Aceasta operatie, insa, va pune aceste partide intr-un raport de coliziune majora cu Basescu si cu PD. In mod asemanator, dar mai nuantat, si PSD va trebui sa gaseasca solutii. Cat priveste acest partid, cel mai redutabil rival al lui Basescu, ramane de vazut daca va accepta in continuare sa sustina aproape neconditionat Guvernul ultra-minoritar Tariceanu sau va introduce o motiune de cenzura, in scopul preluarii fraielor puterii. In aceasta situatie, este de presupus ca ar beneficia initial de sprijin parlamentar din partea PD si PLD. Dar daca PSD va considera ca un asemenea scenariu reprezinta o cursa politica mortala? Din care profitul major va apartine tot gruparii Basescu? In aceasta situatie, PSD va trebui sa initieze o larga coalitie anti-PD. Adevarata coalitie. Nu fantoma despre care s-a vorbit exagerat de mult in ultima luna.
Presupun ca, in oricare dintre variante, PD va avea interesul sa ramana in opozitie. Atat timp cat Basescu nu va putea instala la Palatul Victoria un premier-marioneta. Cum spuneam si cu alte prilejuri, circul politic va continua. Cel putin doi ani si jumatate.