Radu Simion a inconjurat planeta si si-a facut cunoscut talentul in peste 34 de tari de pe patru continente: Europa, Asia, America si Africa.
Talentat muzician si naist desavarsit, Radu Simion s-a nascut la 27 februarie 1940. Fiind vreme de razboi, tatal lui este concentrat, iar mama, insarcinata, decide sa mearga acasa la parinti, in Stefan cel Mare, judetul Arges.   Astfel vine pe lume viitorul naist, direct in bratele bunicii, priceputa moasa. Dupa razboi, se intoarce cu parintii la Bucuresti. La 10 ani, pentru ca tatal sau era angajat civil al MFA, familia avea posibilitatea de a-i oferi micului Radu Simion sa aleaga dintre sport, muzica sau orice alt domeniu in care voia sa se specializeze.  Â  SCOALA. El a ales muzica, in special acordeon. La 11 ani da examen la Scoala Medie de Muzica si reuseste cu nota 10. "Am fost declarat reusit, luasem 10, spune Radu Simion. Pentru ca aveam asa o nota mare profesorii au spus ca trebuie sa fac un instrument mai greu si au decis sa studiez tambalul, cu George Pantazi. Acesta a plecat in China pentru un turneu de sase luni si riscam sa raman repetent, drept pentru care tata a mers la director si am fost mutat la clasa de nai a lui Fanica Luca. Atunci cand am suflat prima data in nai, maestrul Fanica Luca a fost incantat, m-a pupat si mi-a spus: «Domnule, o sa ajungi un mare naist».  Mi-a placut entuziamul lui si am devenit elevul lui preferat", spune Radu Simion. Dupa patru luni de scoala a avut loc un concurs intre scolile de muzica pe tara, iar Radu Simion a luat premiul cel mare. A aparut un articol cu el in revista Flacara si a fost invitat la Radio, sa imprime. Au urmat concerte, spectacole, auditii.  INTALNIIRE. Facea practica, elev fiind, la Restaurantul Ciocarlia si marele dirijor Ionel Budisteanu a venit sa manance acolo intr-o zi. Cand l-a auzit cantand i-a spus ca ar avea nevoie de un naist in Ansamblul Perinita. "Am dat concurs, l-am luat si am pus o conditie: sa fiu lasat sa-mi termin studiile. Am fost angajat cu 527 de lei pe luna. Eram coleg cu Rodica Bujor, Ana Pop Corondan, Ion Luican si mai tarziu Stefania Rares. Colaboratori la ansamblu erau mai multe personalitati, printre care si Maria Tanase. Cand m-a vazut Maria Tanase cantand acolo (stia ca sunt elevul lui Fanica Luca, fiindca era profesoara de canto la Populara), mi-a spus sa-mi fac o formatie si sa o acompaniez pe ea si pe Faramita Lambru la spectacole. Am fost entuziasmat de idee si am pus-o in practica. I-am luat pe Nicolae Bob Stanescu la tambal, Nicolae Turcitu la acordeon, Dumitru Jean la contrabas si asa am inceput o serie de concerte la Teatrul Constantin Tanase, care au avut un succes nebun. Erau si Birlic, si N. Stroe, toata garnitura de artisti minunati a tarii."
  MUNCA. De la ideea Mariei Tanase a devenit sef de orchestra si a inceput sa cante la barul de noapte Athenee Palace, unde venea numai lume buna. "Nicu Stanescu ma lua mereu sa cant pentru Guvern pe timpul lui Gheorghe Gheorghiu Dej. Asa am cantat pentru foarte multi sefi de stat, de la Iosip Broz Tito, la Richard Nixon."   MONEDA. Sahul Iranului, Rheza Pahlavi, a venit in vizita in Romania si l-a ascultat cantand. La sfarsit a dat mana cu toti artistii, si aghiotantul sau daruia fiecaruia cate o moneda de aur. I-a daruit si lui Radu Simion acea moneda cu efigia sa, dar a doua zi Securitatea i-a batut la usa si i-a confiscat-o. Din fericire, in urma unui memoriu adresat Elenei Ceausescu, moneda i-a fost inapoiata cu conditia de a o transforma din 22 de k in 14 k, altfel reprezenta valuta forte. Un numar de 26 de discuri, 26 de casete si sase CD-uri realizate cu Electrecord stau marturie pentru dragostea pentru meseria sa.