Contraofensiva energetica rusa

Presedintii din Polonia, Ucraina, Azerbaidjan, Georgia si Kazahstan ar fi trebuit sa se reuneasca, saptamana aceasta, la Cracovia, pentru a cauta alternative la monopolul rusesc din domeniul petrolului si gazelor. In ultima clipa, liderul kazah, Nursultan Nazarbaev, nu a mai onorat invitatia, surprins de vizita neasteptata la Astana a lui Vladimir Putin. Presedintele rus si-a continuat, apoi, turneul central-asiatic, prezidand, la Asgabad, negocieri in format trilateral - Rusia, Kazahstan, Turkmenistan. "Un contraatac decisiv al Moscovei" in razboiul energetic, noteaza publicatia Kommersant. Care explica: "Scopul final al turneului lui Putin in Asia Centrala, fara precedent ca durata, este impiedicarea construirii conductelor transcaspice care sa ocoleasca Rusia".
Au mai ramas doar patru...
Turneul liderului de la Kremlin in Asia Centrala a durat sase zile si s-a desfasurat pe itinerariul Astana-Asgabad-Aktau. In ziua de 9 mai, seful statului rus a sosit in capitala Kazahstanului. Gazda sa, presedintele Nursultan Nazarbaev, a fost obligat sa renunte la planul sau de a participa la summit-ul de la Varsovia, unde era asteptat sa soseasca pe 11 mai. Cu toate ca ii promisese liderului polonez Lech Kaczynski, inca de la 29 martie, ca isi va face timp pentru a fi prezent, personal, la reuniune.
La summit-ul din Polonia urma sa se discute realizarea unei intelegeri pentru construirea, pana in 2011, a unui oleoduct Odessa-Gdansk, cu utilizarea conductelor deja existente Odessa-Brody si Plock-Gdansk.
"Pentru Rusia, aparitia unor noi itinerarii pentru combustibilul central-asiatic ar insemna transformarea Kazahstanului si Turkmenistanului, din parteneri, in concurenti pe piata europeana" - noteaza Kommersant.
"Moscova a obtinut deja prima victorie pe frontul energetic" - considera analistii publicatiei citate. Ei explica: "Formatul <<antirusesc>> al summitului energetic din Polonia s-a schimbat. Dintr-un <<cinci>> solid s-a transformat intr-un <<patru>> slab. El va avea loc pe fondul intalnirii demonstrative a conducatorului Rusiei cu liderii a doua tari pe resursele energetice contau atat de mult europenii."
Gazul central-asiatic: preturile vor fi fixate in Rusia
Publicatia "Gazeta" expliciteaza miza enorma a turneului central asiatic al lui Putin: "Kremlinul a trebuit sa faca un targ pentru a-l convinge pe presedintele kazah, Nursultan Nazarbaev, sa nu participe la planurile de transport al gazelor si petrolului spre UE prin ocolirea Rusiei. Nursultan Nazarbaev a acceptat propunerea rusa si a decis sa il acompanieze pe Vladimir Putin la Asgabad pentru a-l convinge impreuna pe presedintele turkmen, Gurbanguli Berdimuhammedov.
Potrivit unor surse, succesorul lui Turkmenbasi este gata sa accepte un compromis daca gazul sau este, de asemenea, platit la un pret decent si daca este autorizat sa controleze intr-un fel sau altul exporturile care traverseaza teritoriul rus. In cazul unui acord tripartit, UE nu va putea conta pe nimic. Unica alternativa la gazoductele rusesti actuale, ca si la gazoductul nord-european, va fi Blue Stream 2, care apartine de asemenea Gazpromului. Drept urmare, preturile la gaz vor fi stabilite in Rusia, si nu in Uniunea Europeana."
Apropiere geopolitica, dar si garantii
In timpul actualelor discutii trilaterale dintre liderii Turkmeniei, Kazahstanului si Rusiei, Vladimir Putin a incercat sa ii convinga pe omologii sai de necesitatea de a stabili un control al producatorilor asupra fluxului de resurse energetice livrate Uniunii Europene, pentru ca pretul la gaz sa nu fie stabilit de consumatori.
Liderul turkmen Gurbanguli Berdimuhammedov i-a propus deja lui Putin, in aprilie, sa examineze varianta tranzitului gazului turkmen prin conducta transcaspica - un gazoduct construit pe fundul Marii Caspice, capabil sa transporte anual 30 miliarde metri cubi de fluide care ar putea intra apoi in conducta Baku-Tbilisi-Erzerum si ajunge in Europa prin Nabucco, aminteste Vedomosti.
Moscova insista insa ca aceasta conducta transcaspica sa ajunga din Turkmenistan in Rusia, via Kazahstan. Initiativa rusa este concurata de un proiect promovat de SUA, UE si Georgia, de construire a unei conducte prin Marea Caspica pentru a livra gaz spre sudul Europei, prin Azerbaidjan, Georgia si Turcia.
Moartea liderului turkmen Saparmurat Niazov, care a condus tara cu o mana de fier timp de 21 de ani, i-a determinat pe americani, europeni si georgieni sa intensifice eforturile de a convinge Turkmenistanul sa revina la proiectul initiat de Washington in 1996. Potrivit specialistilor, Turkmenistan se situeaza pe locul 11 in lume la rezervele de gaz natural.
Negocierile nu s-au incheiat
Desi a fost o adevarata lovitura de maestru, vizita lui Putin la Astana nu s-a incheiat cu rezultate spectaculoase. In ciuda declaratiilor entuziaste ale presedintelui Nazarbaev, care a declarat ca tara sa doreste sa transporte aproape tot petrolul sau destinat consumatorilor straini, prin Rusia. Anul trecut, Kazahstanul a exportat 52,3 milioane tone de petrol, din care 42 milioane prin teritoriul rus. Nazarbaev a insistat, insa, pentru extinderea Consortiului Conductei Caspice (KTK).
Cererea s-a lovit de impotrivirea presedintelui "Transneft", Semion Vainstok, care a luat si el parte la negocieri. Transneft, care abia recent a preluat managementul activelor rusesti ale KTK, se opune puternic extinderii acestei conducte care aduce pierderi. Vainstok a explicat pentru "Kommersant": "Desigur, KTK trebuie extinsa. Exista doar o conditie. Una. Trebuie sa scoata profit. Dar se pierd bani! Trebuie sa stam si sa calculam. Sa vedem costurile de operare si sa le reducem. Sa calculam marja de profit. Si apoi sa stabilim taxa. Daca este sa comparam costurile Atirau-Samara cu KTK, costurile pentru KTK sunt cu 70 de dolari pe tona mai mari. Nu cu sapte dolari, ci cu 70!".
Vladimir Putin a lasat, insa, loc de negociere: "Lucram in sectorul petrolier cu Kazahstanul. Presedintele kazah a ridicat problema extinderii KTK. Analizam acest lucru si credem ca este posibil".
Presedintele kazah are de ales intre mai multe rute de transport al petrolului. Nu toate implica Rusia.
Gaz pentru petrol
Kazahstanul propune extinderea KTK in schimbul refuzului de a construi gazoductul caspic, explica Dmitri Butrin, in "Kommersant". O analiza extrem de interesanta, pe care o reproducem in cele ce urmeaza:
"Exista doua proiecte in planul comun de actiune al Rusiei si Kzahastanului aprobat de presedintii celor doua tari pentru complexul energetic in acest an si in urmatorul.
Kazahstanul propune ca Rusia sa renunte la monopolul deplin asupra tranzitului de petrol si gaz natural din Asia Centrala. Rusia este pregatita sa faca acest lucru, dar doreste sa plateasca pentru moderatia Kazahstanului si Turkmenistanului in intrarea lor pe teritoriul Gazprom si Transneft.
Kazahstanul, care detine 19 procente in Consortiul Conductei Caspcice (KTK) este foarte interesat de problemele petroliere. Face lobby in Rusia (proprietar a 24% din KTK) pentru aprobarea proiectului de extindere a capacitatii conductei in schimbul unei livrari sigure la alta conducta - Burgas-Alexandroupolis, cu 17 milioane de tone anual. Aceasta este singura cifra pe care Nazarbaev a citat-o in legatura cu KTK, cand a spus ca ar trebui extinsa capacitatea de la 23 de milioane la 40 de milioane de tone anual. Conducta pompeaza deja 31 milioane de tone, iar extinderea prevede o crestere pana la 67 milioane de tone pana in anul 2012. 17 milioane, adica jumatate din planificata crestere de transport prin KTK, sunt oferite oleoductului Burgas-Alexandroupolis, la care Rusia detine 51%.
In esenta, Kazahstanul propune ca Rusia sa schimbe extinderea pe o garantie de participare la Burgas-Alexandroupolis. Restul petrolului va fi transportat pe alte rute, inclusiv Odessa-Brody, un competitor al Transneft.
Rusia ofera Kazahstanului varinta opusa: o crestere a livrarilor de titei spre UE prin Rusia. Putin a facut exact aceeasi propunere lui Nazarbaev privitor la zacamantul Prikaspiiskoe.
In aprilie, in timpul vizitei la Moscova, noul presedinte al Turkmenistanului, Gurbanguli Berdimuhammedov, a propus ca Rusia sa participe la gazoductul transcaspic, alternativa la Prikaspiiski. Exista o diferenta principiala intre cele doua. Conducta Prikaspiiski, care nu traverseaza Marea Caspica, se va conecta la gazoductele de export ale Gazprom, in vreme ce conducta transcaspica, care traverseaza Caspica, dar nu Rusia, se va conecta la linia Baku-Tbilisi-Erzerum.
Doar in primul caz Rusia mentine controlul asupra fluxului de gaz spre Europa. Linia Prikaspiiski este interesanta pentru Kazahstan si Turkmenistan, care doresc sa creasca exportul lor de gaz cu 30 miliarde mc pana in 2010, daca li se garanteaza cote mai mari din profitul facut in UE.
Avand in vedere felul in care alt acord, pentru procesarea gazului din Karaciaganak in Orenburg, a fost atins ieri, Rusia este pregatita sa imparta banii din exportul de gaz catre Europa cu Kazahstanul si Turkmenistanul. Vicepresedintele Kazmunaigaz, Jaksibek Kulikeev, a declarat ieri ca gazul din Orenburg va fi vandut in Europa nu de catre Gazprom, ci de Kazrosgaz, societate mixta a Gazprom si Kazmunaigaz. Pretul de livrare la granita ruso-kazaha va fi de 140-145 dolari per mia de metri cubi.
Kazrosgaz se asteapta sa vanda circa 15 miliarde de metri cubi de gaz anual. Nu se stie daca Gazprom va mai lasa alte 30 de miliarde de mc de gaz kazah si turkmen in Europa, care sa fie vandute de o societate mixta a celor trei state. Alternativa este pierderea de catre Gazprom a controlului asupra gazului din Azerbaidjan, si apoi Turcia si UE.
Avand acestea in vedere, compromisul dintre Moscova si Astana va fi ca Rusia sa cedeze in problemele petroliere, iar Kazahstanul - la gaze. Dar si Turkmenistanul trebuie sa fie inclus in aceasta formula."

---

Despre autor: