Pensia privata - Graalul unei senectuti linistite?

O pensie privata poate reprezenta o sursa suplimentara de venituri la batranete. Pentru cei care nu sunt la curent, pensiile sunt impartite in trei piloni. Pilonul I este reprezentat de pensiile de stat, din sistemul public, pilonul II - pensii private obligatorii, administrate privat, iar pilonul III, pensii private facultative, administrate privat. Statisticile autoritatilor arata ca 1,5 milioane de tineri sub 35 de ani vor contribui obligatoriu la un sistem de administrare privata a pensiilor, in cadrul pilonului II. La acestia se vor adauga alti un milion de romani din segmentul de varsta 35-45 de ani. In cazul pensiilor private facultative, pe pilonul III, in primul an de functionare este preconizata inscrierea in sistem a circa 300.000 de persoane.
In ceea ce priveste contributiile, in cazul pilonului II, care va functiona din ianuarie 2008, tinerii sub 35 de ani vor plati obligatoriu o cota de 2 la suta din salariul brut, ei trebuind sa isi aleaga un fond de pensii in perioada 1 august - 30 noiembrie. Pentru cei intre 35 si 45 de ani alegerea unui fond de pensii private este facultativa, dar cei ce nu aleg, raman in afara sistemului. Romanii care au trecut de 45 de ani nu pot cotiza la pilonul II.
In cazul pilonului III, al pensiilor private facultative, care a intrat in vigoare de la 1 mai, restrictiile impuse de legislatia in domeniu sunt mai putine. Aici se pot inscrie si persoane trecute de a doua tinerete, dar care nu au depasit 52 de ani, care isi pot alege singure cati bani vor cotiza, dar nu mai mult de 15 la suta din venitul brut. Acestia pot beneficia de pensia facultativa dupa ce implinesc 60 de ani.
Desi mai multe companii au fost autorizate sau si-au depus documentatia pentru a deveni administratori de fonduri de pensii private, putini romani au suficiente informatii despre sistemul pensiilor private. Deocamdata, nici cei direct interesati sa atraga potentiali clienti, adica firmele care sunt deja atestate ca administratori de fonduri de pensii private, si nici statul - care ar trebui sa aiba si el tot interesul sa determine populatia sa opteze si pentru o pensie privata, pentru a se mai degreva de efortul financiar in sistemul pensiilor publice - nu au miscat niciun deget in promovarea pensiilor private. Cele cateva sondaje comandate de societati de asigurari si date publicitatii demonstreaza o crasa lipsa de informare a romanilor in legatura cu pensiile private, coroborata cu o confuzie generalizata cu asigurarile de sanatate existente in portofoliile firmelor de asigurare. In plus, desi legislatia aferenta a fost publicata in Monitorul Oficial, aceasta este destul de greoaie si inaccesibila oamenilor de rand, care au nevoie de explicatii cat mai clare si mai simple. Sutele de pagini ale legilor privind pensiile private obligatorii si facultative, impreuna cu normele elaborate de Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private (CSSPP) nu sunt tocmai accesibile publicului larg. Teoretic, cei care le parcurg cu deosebita atentie ar putea sa isi calculeze singuri beneficiul intrarii in sistemul privat de pensii si sa isi faca o imagine de ansamblu asupra riscului asumat in acest caz. Practic, insa, este imposibil. De exemplu, rata de rentabilitate a fondului de pensii, insemnand castigul pe care il poate obtine o persoana care alege sa cotizeze la un fond de pensii, are o formula cu logaritmi, care nu sunt tocmai la indemana oricui. Pe langa acestea, celor care s-ar incumeta sa depuna bani pentru o pensie privata nu le poate spune nimeni deocamdata cat va fi pensia minima in sistemul privat sau ce comisioane vor plati firmelor care le vor livra efectiv pensia. Legea pensiilor private obligatorii aparuta in Monitorul Oficial prevede ca nivelul comisioanelor percepute de administratorii fondurilor poate fi oricand schimbat de Comisia pentru Supravegherea Sistemului de Pensii Private.
Mai mult, unele companii autorizate pentru administrarea fondurilor de pensii sustin ca actuala legislatie ar mai trebui imbunatatita, mai ales in ceea ce priveste introducerea de noi facilitati fiscale, cum ar fi eliminarea limitarii de 15 la suta din salariul brut in cazul pensiilor facultative din pilonul III. De asemenea, pentru a impulsiona dezvoltarea pensiilor, acestea considera ca ar trebui crescuta limita de deductibilitate, care momentan este neatractiva - doar 200 euro pe an din partea angajatorului si 200 euro pe an din partea angajatului. Lasand la o parte toate acestea, cel mai important este ca oamenii sa poata avea incredere in acest tip de sistem. Iar faptul ca unul dintre membrii Consiliului CSSPP este un personaj destul de controversat nu este de mare ajutor.

---

Despre autor: