Negociatorul zero

Traian Basescu a ocupat in timpul guvernelor Radu Vasile si Mugur Isarescu functia de ministru al Transporturilor. Tot in acea perioada, actualul presedinte suspendat a fost coordonator al programului PSAL convenit cu Banca Mondiala si negociator sef in cadrul programului PSAL 2. Programul PSAL 2 sau "Imprumutul pentru Ajustarea Sectorului Privat" facea parte din programul de asistenta financiara pe care Banca Mondiala l-a acordat Romaniei. Altfel spus, Banca Mondiala a acordat asistenta financiara nerambursabila Romaniei pentru privatizarea unor societati comerciale cu capital de stat precum si sprijinirea sectorului privat. Asistenta financiara care se ridica la o valoare totala de un miliard de dolari.
Cu alte cuvinte, Basescu negocia si propunea reprezentantilor Bancii Mondiale intreprinderile economice care urmau sa fie privatizate. De asemenea, tot el propunea o serie de programe care, finantate de Banca Mondiala, urmau sa imbunatateasca mediul de afaceri si cel social. Programe care in cea mai mare parte a lor nu au fost puse in aplicare nici astazi.
Din aceeasi calitate, asa cum vom vedea in cele ce urmeaza, Traian Basescu a propus privatizarea unor societati profitabile. Sidex, Alro, Petrom, Conel, Romgaz, BCR, Tarom, Compania Nationala a Sarii, Compania Nationala a Apei Minerale si multe altele s-au aflat pe mana lui Basescu pentru a fi privatizate. Unele dintre ele au fost vandute in guvernarea Nastase sau de curand. Altele nu au fost privatizate nici pana in ziua de azi. Unele au fost instrainate la preturi de nimic, la acest lucru contribuind si modul in care Traian Basescu a purtat negocierile. Nu in ultimul rand, o serie de societati de stat se afla in pragul falimentului. Astfel, este clar ca activitatea de negociator a lui Traian Basescu a fost una cat se poate ineficienta. Practic, actualul presedinte suspendat nu a reusit indeplineasca prevederile celor doua programe finantate de Banca Mondiala decat intr-o masura insignifianta. In schimb, vinderea unor societati, companii si intreprinderi nationale a fost profitabila nu neaparat statului roman, cat mai degraba apropiatilor lui Traian Basescu printre care Theodor Stolojan sau Valeriu Stoica.
In aceste conditii, ce s-a intamplat cu banii primiti de la Banca Mondiala? Unde s-au dus acestia? Cine ar trebui sa raspunda pentru neutilizarea lor sau pentru proasta folosire? Unul dintre responsabili in mod cert ar trebui sa fie Traian Basescu.
Se vinde ce e mai bun
In timpul guvernarii Isarescu, Traian Basescu, in calitatea sa de negociator sef cu Banca Mondiala pentru programele PSAL, a propus vinderea societatilor Alro Slatina, Alprom Slatina, Tarom, Sidex, Petrom, Conel, Romgaz etc. Astfel, in "Planul de actiune pentru imbunatatirea mediului de afaceri", document aprobat de premierul Mugur Isarescu, la anexa 2 "Propunerea de Program de Politici de Reforma, operatiune in doua transe. Primul proiect datat 19 octombrie 1999", la capitolul "Privatizarea si externalizarea intreprinderilor mari de stat", actualul presedinte suspendat, si apoi premierul Isarescu, acceptau "planurile de privatizare, prezentate de respectivele banci de investitii, pentru cele patru intreprinderi mari de stat convenite cu Banca: (I) prin autorizarea respectivelor banci de investitii sa privatizeze intreprinderile de stat; si (II) prin anuntarea publica a vanzarii si a procesului de vanzare (TAROM, SIDEX, ALRO, ALPROM)". Practic, Basescu a negociat privatizarea unor societati cu adevarat profitabile. De ce? Nu se stie.
Esecurile Sidex si Tarom
Astfel, Sidex, cea mai mare capacitate de productie siderurgica a Romaniei si una dintre cele mai mari din Europa, a fost si este foarte profitabila. In ciuda negocierilor lui Traian Basescu, combinatul a fost privatizat abia in guvernarea Adrian Nastase. Moment din care Basescu a lansat o serie de acuze conform carora Sidex ar fost vandut pe nimic si in urma unor interese politice. O situatie cel putin ciudata daca ne gandim ca cel care a pus bazele acestei privatizari a fost chiar presedintele suspendat.
In ceea ce priveste compania Tarom, operatorul aerian nu a fost privatizat nici pana astazi. Dupa ce ani de zile a fost o companie profitabila, pe masura ce autoritatile s-au tot balbait cu privatizarea, Tarom a devenit o povara pentru bugetul statului. In conditiile in care concurenta in domeniu a inceput sa ia tot mai mult din clientii operatorului de stat.
Favorita Alro
Combinatul de aluminiu a fost privatizat pe programul PSAL 1, iar negociator-sef cu Banca Mondiala a fost asa, cum aratam mai sus, Traian Basescu. Alro a fost vandut desi era singurul producator de aluminiu din Romania, cel mai mare din Europa de Est, avand in anul 2000 un profit de 70 de milioane de dolari.
Mircea PAUN - Ziua foto In cele din urma, Alro si Alprom au ajuns pe mana rusilor de la Marco Group. Afacerea a fost una extrem de proasta pentru statul roman, dar foarte profitabila pentru Basescu si apropiatii sai. Unul dintre ei a fost Valeriu Stoica (foto), a carui sotie, Irinel, era consilier pe probleme juridice in cadrul APAPS. Ca o coincidenta riguros planificata, firma de avocatura a actualului lider al PLD a acordat, in cooperare cu firma franceza Pechiney, consultanta pentru privatizarea Alro incasand sume extrem de mari. De asemenea, un alt personaj care a avut de castigat de pe urma negocierilor lui Basescu a fost sustinatorul acestuia, presedintele PLD Theodor Stolojan. Acesta activa la acea data in cadrul Bancii Mondiale. Desi nu se ocupa de Romania, viitorul consilier prezidential a sustinut puternic actiunile paguboase pentru statul roman facute de bunul sau prieten Basescu. Mai mult, sotia lui "draga Stolo", care detinea la vremea respectiva o firma de consultanta pentru afacerile investitorilor straini, s-a implicat in privatizarea Alro si Alprom. Ulterior, Theodor Stolojan a devenit actionar la Alprom si apoi la Alro. Dupa venirea lui Basescu la putere, consilierul prezidential Stolojan i-a favorizat cat a putut pe rusii de la Alro Slatina, la fel ca si Basescu. Sunt cunoscute presiunile facute de "draga Stolo" asupra fostului ministru al Economiei, Codrut Seres. La fel cum este cunoscut si biletelul trimis de Traian Basescu lui Codrut Seres prin care il atentiona sa aiba grija de societatea din Slatina.
Basescu a negociat si pentru Petrom
Un alt domeniu in care Basescu a purtat negocieri cu Banca Mondiala a fost cel al energiei. Concret, este vorba despre vinderea unor parti importante din companiile Petrom, Conel si Romgaz.
Traian Basescu se angaja ca "imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, actiunile statului la Petrom, astfel incat actiunile detinute de stat sa reprezinte mai putin de 50% din actiunile cu drept de vot asociat. Imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, o componenta din capacitatea de productie a Conel care sa reprezinte cel putin 25% din capacitatea totala si o componenta care sa reprezinte 20% la suta din capacitatea de distributie a Conel, ultima in functie de criteriile de performanta din anii anteriori. Imprumutatul va vinde, in functie de conditiile pietei, o componenta a capacitatii de productie a Romgaz care sa reprezinte cel putin 25% din capacitate si o componenta care sa reprezinte 20% din capacitatea de distributie a Romgaz, ultima in functie de criteriile de performanta din anii anteriori".
Nici unul dintre aceste angajamente nu s-a realizat decat mult mai tarziu. Petrom, una dintre companiile extrem de profitabile, a fost vandut in perioada guvernarii Nastase in urma unor negocieri care s-au purtat nu numai cu staff-ul OMV, ci chiar cu liderii statului austriac. Basescu i-a acuzat apoi de nenumarate ori pe Adrian Nastase si Dan Ioan Popescu pentru aceasta privatizare care ar fi tradat interesul national. Asta desi el este cel care a pus bazele vanzarii, acceptand niste conditii extrem de paguboase.
Pe de alta parte, Conel s-a restructurat in mai multe companii, dintre care o parte sunt inca in posesia statului, iar altele au fost vandute. Dar tot in timpul guvernarii PSD. In schimb, Romgaz este in continuare companie de stat.
Se poate observa astfel ca si la acest capitol negociatorul sef Traian Basescu a fost total ineficient.
Tratative pentru nimic
Din aceeasi calitate, Traian Basescu a negociat si privatizarea altor intreprinderi, companii si societati de stat. Astfel, in acelasi document se precizeaza ca "imprumutatul (n.r. - statul roman) a selectat si angajat banci de investitii, utilizand procedura de licitatie internationala, pentru a elabora un plan de privatizare si care sa realizeze vanzarea in vederea privatizarii a urmatoarelor societati: 1. Societatea Nationala de Transport Feroviar Marfa; 2. Compania Nationala a Sarii; si 3. Compania Nationala a Apei Minerale". Nici in acest caz, asa cum sunt multe altele, nici una dintre cele trei companii nu a fost privatizata. De asemenea, actualul presedinte suspendat a negociat si privatizarea unor institutii financiar-bancare importante. Printre ele, Banca Comerciala Romana (BCR) si Casa de Economii si Consemnatiuni (CEC). Prima dintre ele a fost privatizata abia anul trecut, deci la aproximativ sase ani de la negocierile lui Basescu. A doua institutie bancara nici pana in prezent nu a fost privatizata.
Pensiile private, o alta minciuna
Pe de alta parte, Traian Basescu a negociat si mai multe masuri si programe cu un impact social major. Sa luam un singur exemplu. In "Planul de actiune pentru imbunatatirea mediului de afaceri", la anexa 2 "Propunerea de Program de Politici de Reforma, operatiune in doua transe. Primul proiect datat 19 octombrie 1999", la sectiunea "Intarirea reformei cuprinzatoare a sistemului de pensii prin: cresterea echitatii sistemului public de pensii intr-o maniera durabila, din punct de vedere financiar, introducerea si reglementarea schemei de pensii private", se precizeaza urmatoarele: "implementarea reconcilierii pensiilor pentru pensionarii existenti in cadrul Primului Pilon in baza unui plan financiar adecvat, satisfacator Bancii. Parlamentul va aproba Legea privind Reforma Pensiilor Private (al doilea pilon) pana la 30 iunie 2000. Guvernul va propune un plan de finantare adecvat pentru acoperirea costurilor de tranzitie in cadrul celui de-al doilea pilon". Si de aceasta data, negocierile lui Basescu au ramas fara rezultat. Dovada este faptul ca abia in prezent se lanseaza fondurile private de pensii.

---

Despre autor: