Dinamo a aniversat, recent, 59 de primaveri. E clubul numarul unu in Romania, fara discutie, asta si datorita manageriatului lui, Marcel Popescu, primul om in club, dupa ce, in urma cu ani, a inceput-o, in scris, cu rugby-ul.
- De cand sunteti presedintele lui Dinamo, domnule Popescu?
- La Dinamo, unde am jucat si handbal, sunt de cand ma stiu. Presedinte am ajuns la 1 ianuarie 2000. Daca-i dificila misiunea mea aici, va pot spune ca e grea dar cu atat mai onoranta la un club pentru care, in timp, am ramas dator. Sunt dator in primul rand la numele de Dinamo, onorant pentru tot sportul romanesc. De la acel 1 ianuarie 2000 am avut indrazneala sa numim pe Dinamo, clubul mileniului III. Intram in al 6-lea deceniu de existenta a clubului si incepi sa-ti faci socoteli, cu ce te prezinti in fata sportului romanesc. La noi, la Dinamo, a propune inseamna a respecta cuvantul dat. Ma refer in primul rind, acum, la a respecta ciclul olimpic, cu efectele ce se vor vedea, bineinteles, la Beijing. Ne-am propus ca Dinamo sa fie partenera a loturilor olimpice, si e. E parte a succeselor sportului nostru.
- Aveti vreo feblete, sa zic asa, intre sectiile de la Dinamo?
- Nu am voie sa am o feblete, cum spui. Eu vin din lumea presei, vin chiar si din fotbal, va spuneam ca am jucat ceva ani. Am scris, la inceput, numai de rugby si despre rugby. Ii cunosc pe unii antrenori care sunt acum la Dinamo inca de pe acea vreme. Mergeam dupa ei, dupa sprotivi, le miroseam transpiratia, le vedeam eforturile din antrenamente si joc. Probabil, daca ar fi vorba de o feblete, ar fi jocurile sportive. Unde stam bine, dar se putea si mai bine. La rugby am fost furati, se vede ca arbitrii unui meci cu cantec au fost suspendati. La polo vrem titlul, chiar daca ultimul turneu are loc la Oradea, la handbal ne vom reveni, iar la volei - fete am pierdut titlul prosteste, scrie asa, prosteste.
- Exista o rivalitate cu Steaua, pe plan intern?
- Exista, si e foarte bine ca exista. Chiar ne-am dorit aceasta rivalitate cu Steaua, dar mai e si cu alte sectii sa le spun, cu care suntem la mare lupta in diferite campionate. Imi place aceasta rivalitate dusa in sensul ei pozitiv, pentru performanta si… performante. Caci toate se vad in final, un final perpetuu, in reprezentarea internationala.
- Si ajungem la …
- Ajungem la Beijing. Nu suntem in mileniul III? Eu consider, pe probe, ca Dinamo e pilonul sportului nostru. Am ca obiectiv obtinerea a 5-6 medalii la Olimpiada. Avem, noi la Dinamo, 82 de candidati olimpici si sper ca cel putin 45 dintre ei sa ajunga in China. Mai sunt nominalizati si 18 antrenori, prietenii mei de la Dinamo, fara de care nu se poate vorbi de performanta. De altfel, acea deviza - Dinamo-clubul mileniului III - se poate traduce intr-un singur fel: performanta. In 59 de ani s-au obtinut, de Dinamo, 118 medalii olimpice, 500 la campionate mondiale, am avut 139 de campioni mondiali, peste 200 de campioni europeni. Trecutul obliga pe Dinamo. Cele 35 de sectii ale clubului, dintre care 11 la sporturi de iarna, la Brasov, vor marca, evident in bine, sportul romanesc.
- Ne intoarcem la rugby?
- Stiu unde bati. In week-end are loc finala Cupei la rugby. Un meci Dinamo – Steaua, ca asta-i finala, nu?, e una mult asteptata. Rivalitatea Dinamo –Steaua se va vedea si duminica. Trebuie sa castigam! As fi foarte multumit, desi nu are atingere la aspiratiile noastre olimpice.