In rechizitoriul realizat de procurorii anticoruptie se precizeaza ca intreaga afacere a fost initiata de Traian Basescu impreuna cu Calin Marinescu zis "Shogunul", la inceputul anului 1990. Ulterior, afacerea a fost preluata integral de catre actualul presedinte suspendat, care la vremea respectiva detinea diferite functii: secretar de stat si ministru al Transporturilor.
Asa cum ZIUA a dezvaluit, acesta si-a asumat, ilegal, si functia de director/presedinte al Board of Directors, al societatii mixte Petroklav din Bahamas. Basescu a indeplinit, in acelasi timp, si functia de ministru al Transporturilor. Din documentele aflate la dosar reiese ca Traian Basescu, secretar de stat, ajuns, dupa alegerile din mai 1990, ministru al Transporturilor, nu avea abilitatea legala si nici un mandat expres, aprobat de Guvernul Romaniei, condus la vremea respectiva de Petre Roman, asa cum prevedea legislatia de atunci, pentru angajarea autoritatii statului roman la realizarea asocierii cu partener privat in strainatate. Si cu atat mai putin pentru semnarea de documente, pe baza carora a negociat si apoi s-a aprobat singur presedinte al societatii din Bahamas.
Actiuni ilicite
Pentru a realiza megaafacerea prin care flota comerciala a Romaniei a fost lichidata, Basescu a recurs la o serie de actiuni ilicite. El a emis ordine de schimbare a pavilioanelor, modificand astfel, peste noapte, regimul juridic al navelor. Printr-o semnatura al lui Traian Basescu, navele romanesti "Carbunesti", "Comanesti", "Baneasa", "Barbosi" si "Balota" au purtat peste noapte pavilion liberian. Acest lucru a insemnat ca navele au fost radiate din Registrul matricol roman, fiind puse sub controlul Christiania Bank Oslo, drept garantii corporale, prin ipotecare directa si colaterala, in scopul pierderii acestora prin vanzare directa din Liberia si fara incasarea vreunui venit de catre Petromin. Navele de mai sus, desi se aflau in proprietatea Petromin, au fost folosite drept gaj la banca pentru a contracta un imprumut de 45 de milioane de dolari de catre firma din Bahamas. Ba mai mult, fostul ministru al Transporturilor a dispus o serie de plati fara nici un suport. "Basescu Traian, in calitate de director/presedinte al Board of Directors al Petroklav Inc. Bahamas, avand drept de dispozitie si operare in contul bancar al societatii mixte, a permis alimentarea nejustificata a acestuia, cu suma de 500.000 USD, la doua luni dupa incetarea oricaror activitati, din creditul Petromin Overseas Inc. Liberia, cu care nu s-a aflat in nici o relatie comerciala. Suma a fost evidentiata in banca firmei Petroklav Inc. Bahamas, City Bank Londra, ca un transfer intern, cu titlu de plata a unei prime de asigurare, catre P&I, pentru nava <<Bacesti>>, prima de asigurare care in realitate era datorata de o cu totul alta firma, BOROM Shipping Ltd. Londra", arata procurorii in rechizitoriul "dosarului Flota".
Tainuitorul
Primul prejudiciu creat de Traian Basescu se refera la cuantumul comisioanelor de brokeraj.
Foto: Mediafax Suma constatata de expertul Dan Niculae Oprea, desemnat de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie, este de 172.806 dolari. Banii au fost platiti de catre Petromin unor firme care, practic, nu au prestat nici un serviciu. Printre beneficiarii comisioanelor se afla, alaturi de alte persoane, managerii si actionarii firmei norvegiene, partener de afaceri cu Petromin. Responsabili pentru acest prejudiciu, conform expertizei, sunt Traian Basescu si Virgil Toanchina in calitate de directori ai Petroklav din Bahamas, pentru ca "au tainuit si inlesnit plata sumelor necuvenite brokerului, fie prin neglijenta de a nu verifica temeinicia platilor, fie prin complicitate la efectuarea acestor plati necuvenite pe baza unui document fals". A mai fost nominalizat ca responsabil si Marinescu Calin, presedintele Petromin la acea vreme, pentru ca prin abuz in serviciu a semnat contractele de brokeraj.
In cazul prejudiciului inregistrat de statul roman, reprezentat prin cuantumul impozitelor si taxelor fiscale neplatite de Petromin, expertul desemnat de Parchetul de pe langa Curtea Suprema de Justitie a recomandat realizarea unei alte expertize, care sa se ocupe doar de acest aspect. Insa ca responsabil pentru eventualul prejudiciu figureaza si Traian Basescu in calitate de director la Petroklav Bahamas si inalt functionar in cadrul Ministerului Transporturilor. Alaturi de Basescu sunt responsabili si directorii Virgil Toanchina, Marin Lupu, Mihail Constantinescu, Adrian Zainea, Mariana Musat si fostul secretar de stat, Calin Marinescu (foto), zis "Shogunul".
Cina cea de taina
Afacerile puse pe sine de Basescu si conducerea Petromin au o serie de elemente de culise pe care si procurorii au reusit cu greu sa clarifice.
Este vorba de o corespondenta intre afaceristii norvegieni si conducerea Petromin, respectiv Traian Basescu. Aceste scrisori, transmise prin tele sau fax, se refera la intalniri in restaurante, solicitari din partea norvegiana de a interveni politic pentru realizarea unor contracte etc. Documentele respective au, insa, o importanta mare in stabilirea rolului si statutului in grupul "Flota", ale fiecarui personaj. Un astfel de document este scrisoarea din 25 iunie 1991, transmisa prin telex, de conducerea Klaveness Chertering din Oslo la Petromin. Documentul (vezi facsimil) se afla la dosarul intocmit si inaintat de procurorii anticoruptie instantei de judecata. Depesa este interesanta prin continut. Din aceasta reiese ca, in lipsa lui Traian Basescu, norvegienii nu sunt dispusi sa negocieze cu conducerea Petromin. Iata, in continuare, scrisoarea in intregime:
"Catre Petromin Constanta
De la: Klaveness Chartering, Oslo/TD/S38
Nr. de referinta: 32021/25 iunie 1991
In atentia capitanului Constantinescu,
copii pentru d-nii Basescu si Marinescu
Referitor la vizita la Bucuresti:
Multe multumiri pentru telexul dvs. Confirmam ca vom ajunge la Bucuresti in dupa-amiaza de 26 iunie. Ne-ar face multa placere sa va invitam pe dvs. si pe domnii Basescu si Marinescu la cina, in aceeasi seara. Va rog sa confirmati daca este posibil.
Delegatia firmei noastre va fi compusa din: domnii Kaare Borch, vicepresedintele Tornvald Klaveness Group; Trygve Norby, director reprezentant al proprietarilor firmei; Hans Thomas Holbye, vicepresedintele serviciului financiar, si Eigill Olafsen, managerul flotei.
In asteptarea revederii, primiti cele mai bune urari de sanatate.
Trygve Dyrud"
Sapte ani de anchete
Dosarul privind instrainarea ilegala a celor 16 nave apartinand companiei Petromin a fost deschis in anul 1997, la solictarea presedintelui de atunci, Emil Constantinescu. Timp de cinci ani, dosarul fost plimbat intre Parchetul General si Inspectoratul General de Politie, fara sa fie luata vreo masura concreta. Abia in 2002, cand dosarul a ajuns la Parchetul National Anticoruptie, a inceput solutionarea cazului, care a fost finalizat in vara anului 2004, cand Traian Basescu si alti 79 de inculpati au fost trimisi in judecata. "Traian Basescu, fara antecedente penale, a fost trimis in judecata pentru savarsirea infractiunilor: - abuz in serviciu contra intereselor publice in forma calificata; -fals intelectual in forma continuata si delapidare cu consecinte deosebit de grave", au decis procurorii PNA.
Care sunt pedepsele
Pentru faptele enumerate mai sus, Traian Basescu risca sa fie condamnat la ani buni de detentie. Astfel, falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, de catre un functionar aflat in exercitiul atributiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului ori prin omisiunea cu stiinta de a insera unele date sau imprejurari, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Abuzul in serviciu contra intereselor publice este pedepsit, potrivit art. 248 din Codul Penal, asa cum urmeaza: fapta functionarului public, care, in exercitiul atributiilor sale de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat ori al unei alte unitati (...) sau o paguba patrimoniului acesteia se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani. Daca faptele (...) au avut consecinte deosebit de grave, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. Infractiunea de delapidare este prevazuta si sanctionata de Codul Penal la art. 215: insusirea, folosirea sau traficarea, de catre un functionar, in interesul sau pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestioneaza sau le administreaza, se pedepsesc cu inchisoare de la unu la 15 ani. In cazul in care delapidarea a avut consecinte deosebit de grave, pedeapsa este inchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.