„Dali. Marele paranoic" se va distribui luni, 21 mai, impreuna cu ziarul Cotidianul.

Volumul lui Jean-Louis Gaillemin este al treilea din colectia ENCICLOPEDICA, o selectie din seria „Découvertes Gallimard", adusa in premiera in Romania de Cotidianul si Editura UNIVERS, cu sprijinul proiectului imobiliar Baneasa. Autorul, conferentiar universitar la Universitatea din Paris-IV – Sorbona, dezvaluie un Dali suprarealist prin definitie, o personalitate extravaganta pigmentata de frustrari sexuale reflectate in opera violenta, plina de aluzii erotice si scatologice.

Relatia cu Gala, sotie si muza a artistului spaniol, i-a fundamentat reputatia de excentric si artist straniu. Intilnirea cu ea (1929), o imigranta rusoaica, a fost cel mai important moment din viata lui Dali, decisiv pentru viitorul si cariera lui. Cind a cunoscut-o, Gala Diaconov era casatorita cu faimosul poet francez Paul Eluard, de care insa a divortat in 1932, pentru ca doi ani mai tirziu sa devina doamna Dali.

Cu ea, artistul si-a pierdut virginitatea, salvindu-l astfel de la nebunie, dupa cum marturisea el insusi. Mai mult, femeia care i-a devenit tovaras, muza, amanta, model pentru lucrarile sale si impresar a fost si motivul convertirii lui Dali la clasicism si catolicism. „Intr-un an, gratie Galei, nebunia lui Dali se va fi vindecat, iar nefastii suprarealisti vor fi fost invinsi", scrie Gaillemin in volumul oferit de Cotidianul. Mai mult decit orice, Gala a fost factor stabilizator in viata spaniolului. Totodata, ei i s-a datorat succesul expozitiilor lui Dali din 1930, in Europa si in Statele Unite.

„Triumfatoare si lucida, initiatoarea, muza si sfatuitoarea s-a transformat intr-o foarte eficace Doamna Dali. Anais Nin, in vizita la familia Crosby, povesteste: «Doamna Dali nu ridica niciodata vocea; nu incerca nici sa seduca, nici sa fascineze. Pur si simplu considera ca toata lumea se afla acolo, pentru a-l servi pe Dali, marele, indiscutabilul geniu", noteaza Gaillemin in monografie, in care de alfel acorda relatiei Dali-Gala un spatiu generos. In timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, sotii Dali au plecat in Statele Unite, unde au locuit opt ani (1940-1948). Peste Ocean, spaniolul a devenit adoratul clasei inalte a societatii americane. Celebritati precum Jack Warner sau Helena Rubinstein l-au angajat pentru portrete. Pe linga picturi, el s-a rasfatat si cu alte pasiuni: a creat design de bijuterii si haine pentru colectiile Coco Chanel si a realizat un film impreuna cu Alfred Hitchcock.

Revenirea in Europa, in 1948, a insemnat si intoarcerea la miturile Renasterii, perioada clasica a lui Dali, in care a combinat stiinta cu misticul. Pinzele de mari dimensiuni, realizate in anii ’50, sint predominate de prezenta Galei in diverse posturi. Ea se regaseste in „Assumpta corpuscularia lapislazulina" ori contemplind in chip de Madona sau in chip de sfinta Elena din „Visul lui Cristofor Columb". „Sa fii suprarealist pentru totdeauna este ca si cind ti-ai petrece viata pictind numai ochi si nasuri", scria Dali in perioada sa clasica. Opera sa tirzie a combinat mai mult ca niciodata tehnicile meticuloase de pictura cu imaginatia fantastica si nelimitata. Dupa decesul Galei, in 1982, sanatatea artistului s-a deteriorat, iar Avida Dollars a preferat izolarea. In 1988, S. Dali a murit din cauza unui atac de cord, la resedinta sa din Figueres.