Evenimentul decisiv care a determinat cronicizarea conflictului de pe scena politica romaneasca intr-o asemenea masura incat coabitarea presedintelui cu institutiile fundamentale ale statului a devenit, cel putin aparent, imposibila, este Avizul Consultativ al Curtii Constitutionale, din 5 aprilie, referitor la problema suspendarii presedintelui Romaniei. Trebuie sa recunoastem una din afirmatiile cu valoare de adevar real facute de Presedintele Traian Basescu, si anume ca nefunctionarea institutiilor statului este un lucru foarte pagubos si unul din principalele motive ale nefunctionarii sistemului politic in ansamblu, sau. Numai ca, in cazul concret la care facem referire, functionarea defectuoasa a unui foarte important organ al statului (Curtea Constitutionala) a profitat din plin presedintele. Avizul consultativ al Curtii Constitutionale este un exemplu elocvent de functionare defectuoasa cu repercusiuni grave pe scena politica romaneasca.
In avizul formulat, magistratii constitutionali au avansat o idee ilara si periculoasa, atat din punct de vedere juridic, cat si politic. Ideea conform careia exista fapte de incalcare a Constitutiei de catre presedinte, dar acestea nu sunt grave, asa cum prevede art. 95 alin. 1 din Constitutie, lasa la latitudinea Parlamentului decizia integrala a suspendarii presedintelui.
Avizul Curtii Constitutionale care afirma ca exista fapte de incalcare a Constitutiei, dar acestea nu sunt "grave" a permis Presedintelui Basescu infierarea celor 322 de parlamentari care au votat suspendarea si punerea la zid a intregii clase politice romanesti.
Argumentatie complet gresita
Aceasta decizie a dat posiblitatea de a se crea impresia nefondata a demiterii abuzive a presedintelui de catre un Parlament cu interese politicianiste obscure.
Argumentatia Curtii insa este complet gresita in raport chiar de textele Constitutiei. Astfel, in chiar art. 1 alin. 5 se arata: "In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie". Textul citat nu face distinctie intre respectarea Constitutiei de catre toti cetatenii Romaniei pe de o parte si presedinte pe de alta parte. Presedintele nu poate incalca legea fundamentala pe alocuri, daca faptele de incalcare nu sunt grave. Stupoare completa in lumea ideilor juridice vechi de cand lumea a produs incercarea magistratilor constitutionali de a explica si defini cuvantul "grav" in contextul dat, sustinand ca ar fi grava doar o incalcare a Constitutiei de catre presedinte daca aceasta incalcare ar produce nefunctionarea institutiilor statului, ar tulbura ordinea constitutionala sau ar ingradi drepturile si libertatile cetatenesti.
Pe de o parte, strict din punct de vedere juridic, magistratii au interpretat gresit Constitutia, intrucat aceasta nu face si nici nu ar putea face distinctie intre fapte simple de incalcare si fapte grave de incalcare a Constitutiei de catre conducatorul statului. Si nu ar putea face aceasta distinctie pentru ca ar trebui sa-l plaseze pe presedinte deasupra Constitutiei si in primul rand a art. 16 care arata: "Cetatenii sunt egali in fata legii, fara privilegii si fara discriminari. Nimeni nu este mai presus de lege". Totusi, care este explicatia prezentei adjectivului grave langa substantivul fapte in textul constitutiei, cu referire la Presedinte? Conform art. 80 alin. 2 "Presedintele Romaniei vegheaza la respectarea constitutiei", or, atunci cand "cainele de paza al democratiei" (cum spunea regretatul Octavian Paler) incalca el insusi Constitutia la a carei respectare este pus sa vegheze, atunci faptele de incalcare savarsite de acesta nu pot fi decat grave. Faptele sale sunt grave nu pentru ca exista vreo distincitie intre categoriile de fapte de incalcare a Constitutiei, ci pentru ca incalcarea Constitutiei de catre presedintele Romaniei nu poate fi decat o fapta grava. Acesta este sensul si logica textului constitutional, iar nu demonstratiile curtenitoare si vinovate ale magistratilor prin care s-a incercat disculparea presedintelui.
Marea lovitura data democratiei
Pe de alta parte, Curtea Constitutionala s-a contrazis pe ea insasi afirmand ca sunt grave acele fapte de incalcare a Constitutiei care "tulbura ordinea constitutionala", dar nu sesizeaza in activitatea presedintelui nici o fapta care ar fi tulburat ordinea constitutionala. As rememora cateva exemple de gesturi prezidentiale care au tulburat grav ordinea constitutionala: denaturarea rezultatului alegerilor din 2004, cand Alianta PSD-PUR a castigat alegerile, dar prin manevre politicianiste si santajul alegerilor anticipate, presedintele a reusit sa nominalizeze primul ministru de la Alianta DA, care pierduse scrutinul electoral. Aceasta a insemnat o mare lovitura data democratiei, cand presedintele a modificat prin jocuri de culise vointa exprimata a electoratului. Apelul permanent la alegeri anticipate, incercarea de a-l forta, nejustificat, pe primul-ministru la demisie, promulgarea modificarilor la legile de organizare a Justitiei care au permis Monicai Macovei schimbarea procurorului general si a procurorului DNA si aducerea unor oameni obedienti Cotroceniului, neobligarea fostului ministru al Justitiei, Monica Macovei, la predarea arhivelor SIPA, pastrate ca element de santaj impotriva judecatorilor, presiunea politica exercitata pentru demiterea presedintelui Camerei Deputatilor Adrian Nastase prin instrumentarea unor dosare de catre DNA, in care nu s-a demonstrat nimic palpabil in ultimii doi ani, infierarea permanenta a intregii clase politice romanesti, cu exceptia PD, fara dovezi, insa, si fara nici un fel de sustinere, acelasi tratament aplicat clasei oamenilor de afaceri, afirmatii cu caracter general, nesustinute de probe, conflictul deschis cu Consiliul Suprem al Magistraturii care a ajuns sa sesizeze Curtea Constitutionala pentru a mai tempera din avantul de imixtiune a presedintelui. Toate acestea si multe altele au fost principalele si singurele cauze ale situatiei politice fara iesire in care s-a ajuns astazi, si fapte prin care a fost grav tulburata ordinea constitutionala.
Munitie pentru presedinte
Curtea Constitutionala este cu atat mai vinovata in contextul in care aceasta este, conform art.142 alin.1 din Constitutia Romaniei "(...) garantul suprematiei Constitutiei". Cand garantul suprematiei Constitutiei vine si sustine ca presedintele poate sa incalce pe alocuri Constitutia daca aceste incalcari nu sunt grave, aceasta inseamna nu numai neprofesionalism juridic, dar si inconstienta politica. Si acest aspect trebuie inteles in contextul concret. Constitutia nu este doar un text juridic, ci si un text cu incarcatura politica, un text care reglementeaza in zona sensibila a separatiei si echilibrului puterilor in stat. Din acest punct de vedere, magistratii ar fi trebuit sa observe ca, daca presedintele exercita functia de mediere intre puterile statului, Curtea Constitutionala are functia de mediere intre presedinte si celelalte puteri pe care le mediaza el, pentru ca presedintele este doar cel care vegheaza la suprematia Constitutiei, in timp ce Curtea este garantul suprematiei Constitutiei si in aceasta calitate este chemata sa supravegheze activitatea presedintelui in raporturile sale cu institutiile pe care le mediaza. Pentru ca mediatorul nu poate fi ca un arbitru care decide scorul partidei, ci trebuie sa ramana doar un arbitru. Or, Curtea Constitutionala are menirea de a veghea ca mediatorul sa ramana doar arbitru si sa nu influenteze rezultatul jocului. Nu se poate sustine ca legea fundamentala, Constitutia, este doar un simplu text juridic, pentru ca presedintele nu face afirmatii juridice, ci afirmatii politice, or, in acest context, avizul Curtii trebuia sa anticipeze si efectul politic al avizului sau de natura juridica. Este inadmisibil ca, prin refuzul de a-si lua raspunderea afirmatiei clare ca presedintele a incalcat sau nu a incalcat Constitutia, sa arunce scena politica intr-un scandal total. Iar efectele deciziei Curtii Constitutionale vor fi pe termen lung, pentru ca in ipoteza in care presedintele Traian Basescu se va intoarce la Cotroceni in urma referendumului, scandalul va continua si va da in continuare munitie presedintelui si justificari pentru a demoniza clasa politica pentru motivul ca l-ar fi suspendat fara a fi corect din punct de vedere juridic. Iata efectele acestei decizii. Neintelegerile profunde probabil vor continua, presedintele probabil va fi din nou suspendat si evolutia in continuare a lucrurilor se poate transforma intr-un cosmar politic fara iesire. Va multumim, domnilor magistrati.
Intertitlurile apartin redactiei