Oricat de mestesugite ar fi cuvintele, este greu sa exprimi ceea ce simti atunci cand asculti muzica lui Damian Draghici. Detinator al Premiului Grammy, dupa 18 ani de peregrinari, Damian a decis sa se intoarca acasa, la izvoare. O intoarcere la origini, la libertatea de a fi tu insuti, de a fi fericit fara drept de apel.
Baietelul care avea o familie numeroasa, care locuia impreuna cu strabunica, cu bunicii, parintii, matusa si alte neamuri avea vise in buzunarele de la pantaloni. Voia sa ajunga cineva. A prins din zbor tainele muzicii, dar avea o problema: se plictisea repede si isi pierdea interesul pentru instrument. De la 3 ani pana la 10 ani a tot incercat instrumentele. Tambal, acordeon, percutie, tobe, contrabas. Era un foarte bun elev. Cand a ajuns la nai a fost un declic. A castigat de cinci ori Festivalul "Cantarea Romaniei", ceea ce reprezenta o dovada a harului sau, dar, mai ales, o multumire extraordinara pentru familia lui. La 15-16 ani a inceput sa compuna si a realizat ca poate mai mult din punct de vedere muzical. Or, n-ar fi putut niciodata sa-si intinda aripile in sistemul comunist, de aceea si acum pastreaza o usoara ranchiuna impotriva lui Ceausescu. Intr-o zi a decis sa plece. A trecut granita in Iugoslavia, intr-o noapte in care a plouat asa cum nu crede ca va mai ploua vreodata. Erau doar el si naiul. A mers mai mult pe jos patru zile si patru nopti, dupa care a reusit si a trecut granita in Grecia. De aici a inceput drumul lui spre celebritate. Munca, perseverenta, curaj nebun, dragoste de viata si de oameni. ACASA. Dupa 18 ani de peregrinari, Damian a decis sa se intoarca acasa visand fara incetare, muncind fara preget, Damian Draghici te cucereste de la inceput cu muzica lui, foarte personala, ce transmite un mesaj profund si viu. S-a intors la origini, la libertatea de a fi el insusi. A scos din lada de zestre a batranilor melodii vechi, le-a reorchestrat si s-a apucat de treaba. Acum, alaturi de cei din trupa, canta la o toba imensa. 17 muzicieni alesi dupa spranceana, cu istorii inedite si de un pitoresc extraordinar. Muzica lor te ridica de pe scaun si smulge bucati din sufletul tau, facandu-te sa tanjesti dupa libertatea atat de draga tiganilor. O voce puternica, specifica, interesanta. Talentul este bruma de dumnezeire care te face sa realizezi ca nu ai venit pe lume degeaba. PerformantaUltima aventura semnata Damian Draghici este un CD marca Damian&Brothers. Este atasat la Editia de Colectie de luni, 21 mai, se numeste "Magdalena", are ca moto "Kiping the fire alive" - "Pastreaza flacara vie" si reprezinta lansarea lui in premiera de catre Jurnalul National. Contine muzica lautareasca cu influente moderne. Cantecele vechi au fost reorchestrate de Damian, astfel incat sa ajunga la sufletul publicului tanar. A fost inregistrat in Italia, in cel mai performant studio de inregistrari, in timp record: cinci zile. Muzica adevarata!Detinator al Premiului Grammy, naistul Damian Draghici se gandeste deja la marele concert pe care formatia Damian & Brothers il va sustine in Romania. "A fost suficient sa vin acasa si sa-mi reamintesc de radacinile mele. Pur si simplu, am avut o revelatie, o traiesc si imi place la nebunie. Ceea ce ma anima se datoreaza radacinilor mele, familiei, mamei, locurilor in care am copilarit. M-am nascut la Bucuresti, primavara, la 31 martie 1970, dar viata m-a dus spre succes pe drumuri ocolite, asa ca am devenit cunoscut ca muzician prima data in afara tarii, iar acum incerc sa-i cuceresc pe cei de-un suflet cu mine. De fapt, singurul mod de a ma exprima de la 12 ani pana la 30 de ani a fost doar cu naiul. Expresia mea artistica, vocea mea, e cel mai apropiata de nai, dar de multe ori, muzical sau in sufletul meu, naiul ca sunet, nu ca vibratie energetica nu poate emana acelasi lucru. Acum am toba. Cu instrumentul acesta simt eu cel mai bine ca dau suta la suta ce am."