Flota Romaniei a fost devalizata programat de cei care au gestionat-o in primii zece ani de dupa Revolutie, perioada in care Traian Basescu a detinut functii cheie in aparatele guvernamentale care o administrau.
Desi a fost, rand pe rand
Flota Romaniei a fost devalizata programat de cei care au gestionat-o in primii zece ani de dupa Revolutie, perioada in care Traian Basescu a detinut functii cheie in aparatele guvernamentale care o administrau.
Desi a fost, rand pe rand director general al Inspectoratului de Stat al Navigatiei Civile (1989 - 1990), secretar de stat la Transporturi (1990 - 1991) si apoi ministru al Transporturilor in perioadele mai 1991 - noiembrie 1992 si decembrie 1996 - iulie 2000, Traian Basescu nu a vorbit niciodata romanilor despre devalizatorii flotei. De ce oare? Tocmai el, care in perioada in care a fost primar general al Capitalei facea mare caz de orice casa repartizata preferential vreunui magistrat sau jurnalist. Traian Basescu, care a lasat sa se creada ca el stie toate manevrele "sistemului ticalosit", si mai ales pe cele ale "oligarhilor", a pastrat o tacere asurzitoare asupra devalizarii flotei, desi a detinut functii strategice, in care era imposibil sa nu fie la curent cu situatia.
ZIUA publica azi un document zdrobitor, care vorbeste de la sine despre gradul de onestitate a actualului sef - suspendat - al statului, care nu s-a sfiit vreodata sa-i acuze pe altii de escrocherii, dar nu si-a vazut niciodata barna din propriul ochi. Indiferent ce verdict final se va da in "Dosarul Fota", daca acesta va fi vreodata deblocat de la DNA, avem convingerea ca Basescu nu va putea niciodata lamuri natiunea ca el este curat ca lacrima in afacerea PETROMIN.
Basescu il numeste pe Basescu
In presa nationala s-a scris mult despre "Dosarul Flota", insa putini au inteles dimensiunile acestei mega-escrocherii, iar si mai putini au priceput cum a participat Traian Basescu (fost ministru al Transporturilor) la operatiunea care a dus la nimicirea flotei comerciale. 16 nave (mineraliere de sute de tone dw) ale PETROMIN au fost vandute pe nimica toata ca urmare a unei afaceri dezastruoase, initiate de nimeni altul decat Traian Basescu. Acesta a pus pe roate afacerea, i-a dat un gir de aparenta legalitate oficiala, iar apoi s-a retras din orice pozitie vizibila, pentru ca dupa niste ani sa sustina ca nu are nici o vina pentru imensul prejudiciu de sute de milioane de dolari adus statului.
Afacerea PETROMIN a demarat in primavara lui 1991, cand Traian Basescu inhata portofoliul Ministerului Transporturilor, in Guvernul Roman, avansand de pe functia de secretar de stat. La 11.04.1991, secretarul de stat Traian Basescu a semnat, la Oslo, cu grupul norvegian TORVALD KLAVENESS un protocol de retehnologizare a 16 nave ale PETROMIN. Afacerea viza infiintarea unei firme in Bahamas, precum si a 16 firme de unica nava in Liberia, spre care sa fie vandute navele PETROMIN, ca o pretinsa conditie imperativa a grupului norvegian, in schimbul acordarii unui credit de 45 milioane USD, destinat retehnologizarii navelor. Pe baza protocolului semnat de demnitarul Basescu, Consiliul Imputernicitilor Statului a aprobat infiintarea firmelor in strainatate si astfel, in vara lui 1991 a luat fiinta - fara aprobarea Guvernului - societatea PETROKLAV Inc. Bahamas, in care actionare erau PETROMIN SA si firma norvegiana KLAVENES.
Aici intervine cheia afacerii, care demonstreaza ca operatiunea a fost rodul mintii lui Traian Basescu. Printr-o nota semnata de presedintele Consiliului Imputernicitilor Statului, Ion Carbunaru, si adresata ministrului Transporturilor, Traian Basescu, s-au solicitat urmatoarele: "Ca urmare a infiintarii companiei mixte PETROKLAV SHIPING inregistrata in Bahamas, la data de 26.07.1991, prin asocierea societatii PETROMIN SA Constanta cu firma KLAVENES CHARTERING cu sediul in Norvegia - Oslo, potrivit documentelor constitutive ale companiei mixte, Consiliul de Administratie al PETROMIN SA, prin decizia din 28.07.1991, a desemnat ca reprezentanti ai acesteia in societatea mixta pe urmatorii:
- Toanchina Virgil, director adjunct PETROMIN SA Constanta;
- BASESCU TRAIAN
cu a caror numire va rugam sa fiti de acord."
"Convins" ca s-a facut desemnarea cea mai buna cu putinta, ministrul Traian Basescu a aprobat cererea, semnand "DE ACORD", numindu-se astfel pe el insusi in board-ul firmei din Bahamas (vezi facsimil 1).
Ce verticalitate poate avea un act ministerial, atunci cand ministrul se numeste pe el insusi in board-ul unei firme straine, intr-o functie aducatoare de profituri financiare grase? Si intr-o afacere care a dus ulterior la mistuirea celor 16 nave, cu o gaura pentru statul roman de sute de milioane de dolari!? Este evident conflictul de interese dintre cele doua pozitii Basescu - Basescu.
Nave vandute pe simple facturi
Ca nu gresim cand facem aceasta terifianta dezvaluire, aratam ca faptul este consfintit si de un proces-verbal de control din 16.07.1997, al Directiei Generale a Controlului Financiar de Stat din Ministerul Finantelor, care arata, negru pe alb, urmatoarele (vezi facsimil 2): "Prin nota fara numar si data (anexa 3) aprobata de ministrul Transporturilor Traian Basescu, se stabilesc administratorii societatii in persoanele d-lor Toanchina Virgil, director adjunct al PETROMIN si Traian Basescu".
Pentru a obtine creditul de 45 milioane euro de la Christiania Bank Oslo, pentru declarata retehnologizare a navelor PETROMIN, in aceleasi conditii dubioase s-a mai infiintat o alta in Monrovia-Liberia, denumita PETROMIN OVERSEAS Inc. (POI Liberia), avand ca actionar unic PETROMIN SA, societate care a infiintat la randul ei alte 15 companii liberiene proprietare de unica nava. Spre aceste societati liberiene s-au vandut in conditii de maxima ilegalitate (fara contracte de vanzare-cumparare, ci doar pe simple facturi) toate cele 16 nave, ale caror denumiri au fost schimbate ulterior si ale caror pavilioane romanesti au fost inlocuite partial cu pavilioane liberiene, din ordinul aceluiasi ministru Traian Basescu.
Nici macar creditul nu s-a putut acoperi
Din 1992 si pana in 1997 - 1999 navele au fost exploatate pe oceanele lumii. Nu se stie catre cine s-au dus profiturile lor reale si unele cheltuieli.
Cert este ca au aparut greutati insurmontabile la retunarea creditului norvegian de 45 de milioane USD, suplimentat cu alte cinci milioane USD, credit care impreuna cu dobanzile si cheltuielile aferente a totalizat 77 milioane USD (suma imposibil de acumulat din exploatarea navelor, daca s-ar fi facut un studiu de fezabilitate).
Faptul ca artizanii afacerii au contractat o suma imposibil de returnat denota, daca nu o lipsa crasa de profesionalism, atunci o intentie de a instraina aceste nave in folosul altora si in folos propriu. Cand a devenit evident ca imprumutul nu poate fi onorat la scadente, artizanii afacerii au inceput sa vanda din nave incepand cu 1994, obtinand aprobari de la FPS in acest sens. In vreme ce cele 16 nave vandute cu cate un dolar holdingului PETROMIN OVERSEAS Inc Liberia (cu cele 15 firme-pui de unica nava), in contabilitatea societatii liberiene acestea erau evaluate, atentie, la suma de 206,46 milioane USD. Cu toate acestea, navele au fost re-vandute ulterior la diferite firme straine, dar si unui SRL din Romania. Banii stransi de pe urma lor (50,58 milioane USD) nu au fost suficienti nici macar pentru a returna creditul total de 77 milioane USD luat de la norvegieni. Controlul financiar a mai stabilit faptul ca multe milioane de dolari obtinute din vanzarea navelor nu au mai ajuns in tara.
Lista jafului
S-au vandut pe un dolar/bucata, urmatoarele nave proprietate ale PETROMIN:
1 - nava "22 Decembrie 1989", mineralier de 171.000 tdw a fost vanduta pentru un dolar companiei "22 Decembrie Inc" Liberia;
2 - nava Comanesti, mineralier de 171.000 tdw, a fost vanduta pe un dolar companiei "Comanesti Inc" Liberia;
3 - nava Carbunesti, mineralier de 171.000 tdw, a fost vanduta pe un dolar, companiei "Carbunesti Inc" Liberia;
4 - nava Balota, mineralier de 54.154 tdw, a fost vanduta pentru un dolar companiei "Balota Inc" Liberia;
5 - nava Baia de Cris, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Baia de Cris Inc" Liberia;
6 - nava Baia de Arama, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Baia de Arama Inc" Liberia;
7 - nava Bobalna, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Bobalna Inc" Liberia;
8 - nava Borzesti, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Borzesti Inc" Liberia;
9 - nava Baneasa, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Baneasa Inc" Liberia;
10 - nava Barbosi, mineralier de 67.200 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Barbosi Inc" Liberia;
11 - nava Bujoreni, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Bujoreni Inc" Liberia;
12 - nava Bacesti, mineralier de 65.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Bacesti Inc" Liberia;
13 - nava Callatis (Histria Star), mineralier de 55.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Callatis Inc" Liberia;
14 - nava Breaza (Histria Sun), mineralier de 55.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Breaza Inc" Liberia;
15 - nava Barlad, mineralier de 55.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Barlad Inc" Liberia;
16 - nava Bicaz, mineralier de 55.000 tdw a fost vanduta pe un dolar companiei "Bicaz Inc" Liberia;
Incredibil, dar adevarat, controlul de la Finante arata ca pentru societatile liberiene spre care s-au vandut, cu simple facturi, cele 16 nave, s-au emis, atentie, "certificate de actiuni la purtator", pe care sefii PETROMIN au refuzat o perioada sa le prezinte inspectorilor fiscali. Toate navele au fost radiate din registrele navale romane.
Prin vanzarea cu 1 USD/bucata, potrivit Decretului 443/1972 (in vigoare la data tranzactiilor) PETROMIN a pierdut dreptul de proprietate asupra celor 16 nave, care au devenit proprietatea companiilor liberiene. Schimbarea de pavilion, asa cum Traian Basescu insusi a confirmat luni seara la emisiunea "Nasul", consfinteste schimbarea de drept a proprietarului. Iata prin urmare, cum a fost transferata proprietatea navelor de insusi ministrul de atunci Traian Basescu, prin deciziile sale de schimbare de pavilion. Ca si cand nu erau suficiente toate cele de mai sus, o parte dintre nave au fost ipotecate in schimbul creditului, fiind expuse unui risc major.
Prejudiciu de 123.174.844 de dolari
Controlul Curtii de Conturi a Romaniei efectuat in 2003, a concluzionat faptul ca: "Din vanzarea celor 16 nave catre companiile de unica nava din Liberia si de catre Compania de Navigatie Maritima PETROMIN SA Constanta, conform contractelor incheiate de cumparatori, trebuia incasata suma de 63,15 milioane USD, suma care era cu 14,39 milioane USD mai mica decat valoarea creditului si a costurilor aferente acestuia (...) Consideram ca actiunea de reparare si retehnologizare a celor 16 nave nu a avut eficienta si rezultatele scontate, mai mult, prin vanzarea navelor nu s-a recuperat nici macar valoarea creditului si a costurilor acestuia". (...) "Concluzia de ansamblu: un prejudiciu de 123.174.844 USD, din care 111.604.309 USD reprezentand deprecieri nave (amortizare) si 11.570.535 USD, cheltuieli
cu investitii nejustificate prin documente legale".
Revenirea lui Basescu si preturile preferentiale
Cum putea fi recuperata macar valoarea creditelor, in conditiile in care, unele nave au fost vandute la sume infime? A surprins mai cu seama o coincidenta. Daca in perioada 1992 - dec. 1996 Basescu nu a mai fost ministru al Transporturilor, revenit in functie in decembrie 1996, in Guvernul Ciorbea, in perioada noiembrie 1998 - ianuarie 1999, cat timp a fost din nou ministru, trei dintre cele 16 nave s-au vandut pe sume ridicol de mici, in comparatie cu celelalte. Astfel:
- la 25 noiembrie 1998, nava Barlad (55.000 tdw) a fost vanduta catre compania Daglia Maritime - Pireu, pentru suma de 663.200 USD. Spre comparatie, surata ei Bicaz, cu doar doi ani mai veche, s-a vandut cu 3,4 milioane USD;
- la 5 ianuarie 1999, nava Histria Star (Callatis - 55.000 tdw) a fost vanduta unui SRL romanesc - SC Tehnical Shiprepairs and Maintenance SRL Constanta, cu infima suma de 150.000 dolari. Spre comparatie, surata ei Bicaz, cu doar un an mai veche, s-a vandut cu 3,4 milioane USD;
- la 5 ianuarie 1999, nava Histria Sun (Breaza - 55.000 tdw) a fost vanduta aceluiasi SRL romanesc - SC Tehnical Shiprepairs and Maintenance SRL Constanta, cu infima suma de 214.000 dolari. Si aceasta nava, daca e sa facem o comparatie, valora milioane de dolari.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.