Un audit frantuzesc, facut la cererea romanilor, face praf legislatia care reglementeaza urbanismul.

Un raport asupra situatiei urbanismului din Romania, efectuat de un grup de experti francezi ca urmare a colaborarii dintre Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor (MDLPL) si ministerul similar din Franta, pune un diagnostic grav. Legislatia care reglementeaza principiile urbanistice nu este una clara si permite abuzuri din partea celor ce vor sa construiasca cu orice pret pe un teren, folosindu-i la maxim posibilitatile. Aceste abuzuri, de cele mai multe ori, sint fie sub forma incalcarii dreptului la proprietate, fie sub cea a unui impact negativ asupra mediului. Expertii francezi au sesizat faptul ca, atunci cind se acorda o autorizatie de construire, autoritatile publice nu au la indemina instrumente necesare pentru evaluarea in perspectiva a acelui proiect, cum ar fi un studiu de impact. Folosirea excesiva a derogarilor si a lacunelor legislative nu este contrabalansata in Romania de nimic. Astfel, expertii recomanda infiintarea unor posturi de judecatori independenti, specializati in probleme de urbanism, care sa poata dispune urgent oprirea constructiei unei cladiri inainte ca aceasta sa fie finalizata, deoarece distrugerea cladirilor ilegale este foarte dificila.

Cine pierde. Principalele probleme sesizate de expertii francezi au fost explicate pentru Cotidianul de catre Gheorghe Patrascu, directorul Directiei Generale Amenajarea Teritoriului, Urbanism si Politica Locuirii din MDLPL. Orasele supuse presiunii imobiliare, care nu vor duce o politica coerenta in domeniul urbanismului, vor fi sufocate de trafic, de problema parcajelor care vor invada spatiul public si de aspectul haotic al compozitiei urbane. Diminuarea spatiilor verzi in contextul schimbarilor climatice ar putea crea probleme de suportabilitate, iar construirea fara a asigura dotarile elementare, cum sint cele de invatamint, sanatate, comertul de proximitate ori spatii de petrecere a timpului liber poate conduce pina la aparitia de fenomene sociale nocive, spune Patrascu. In sensul actualei dezvoltari a oraselor, viitorul nu suna bine, o construire excesiva, chiar daca profitabila pentru moment, putind genera peste 20 de ani fenomene de abandonare, conditiile de habitat nemaisatisfacind standardele acelui moment. In vestul Europei sint cazuri in care zone construite in anii ’50-’60 pe principii de eficienta excesiva, uneori mai rezonabile decit unele zone pe care le construim noi astazi, sint demolate, mai spune Patrascu.

Cine cistiga. De ambiguitatea legislatiei profita in primul rind speculatorii si dezvoltatorii imobiliari care, pentru moment, pot obtine rate de profit de neimaginat in alte tari europene. Profita si alesii locali care compromit dezvoltarea viitoare, pentru un profit imediat, sub forma de taxe si locuri de munca, ce le vor aduce voturi in viitor, explica oficialul.

Victime printre cladirile celebre CIteva exemple ce ilustreaza abdicarea constructiilor de la regulile urbanismului ne-au fost detaliate de directorul Gheorghe Patrascu. Cazul Cathedral Plaza, imobil de birouri de mare inaltime, pe linga faptul ca domina nu foarte pios Catedrala romano-catolica «Sf. Iosif», va induce in zona probleme de trafic. El respecta numarul de parcaje proprii, dar nu are un acces potrivit pentru atitea masini, iar numarul important de noi locuri de munca va necesita alte servicii in zona", spune Patrascu. Urmatorul exemplu este cel al Palatului Mogosoaia, unde pe malul lacului, opus palatului, s-au construit haotic, masiv si chiar cu mult prost gust vile in zona de protectie a monumentului. Multi specialisti straini care au vizitat zona considera faptul ca fiind de o iresponsabilitate de neimaginat intr-o tara cu oarecare pretentii de civilizatie".

O comparatie elocventa pentru a vedea cum trebuie gestionata problema urbanismului o constituie aceea dintre cartierele traditional rezidentiale din nordul Bucurestiului (Primaverii, Floreasca) si cele din Maroc. La noi s-a construit la densitati si inaltimi total neadecvate, compromitind

valoarea arhitecturala si confortul locuitorilor. In tari pe care sintem tentati sa le consideram mai putin civilizate, acest lucru nu este posibil. In cartierele rezidentiale interbelice din Casablanca, constructiile de acum se fac numai respectind cu strictete regulamentul de atunci", spune Patrascu. Biserici din lemn din Maramures, care se afla pe lista patrimoniului UNESCO, dar care s-au procopsit pe raza lor de protectie cu vecini de cult sub forma unor locasuri din beton si zidarie mai inalte decit acestea, intregesc peisajul abaterilor.

Pentru a evita pe viitor situatii similare, pe baza auditului legislativ efectuat de expertii francezi, Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor studiaza posibilitatea modificarii partiale a legislatiei urbanistice si unificarea ei intr-un cod urbanistic. Termenul optimist in care un asemenea lucru se poate intimpla este de patru ani.

Vezi cele mai noi principii de urbanism la nivel mondial pe www.cotidianul.ro/select