„Egiptul. Tarimul uitat" se va distribui luni, 14 mai, odata cu ziarul „Cotidianul".

Al treilea sarcofag mumiform al lui
Tutankhamon, descoperit de Carter Monografia lui Jean Vercoutter, concentrind istoria redescoperirii Egiptului de la Herodot pina in prezent, este best-sellerul seriei Découvertes, marca a prestigioasei edituri franceze Gallimard, adusa in premiera pe piata romaneasca de „Cotidianul" si Editura Univers. Cu sprijinul proiectului imobiliar Baneasa Invest, volumul va costa, alaturi de ziar, ca si urmatoarele monografii, 9,9 lei, in timp ce, in Franta sau pe amazon.com, pretul sau este intre 8 si 14 euro. Jean Vercoutter, unul dintre cei mai mari egiptologi ai secolului XX si autorul acestei monografii, este deja cunoscut publicului roman prin intermediul lucrarii „Egiptul antic". Numit la Institutul Francez de Arheologie Orientala din Cairo (IFAO), Vercoutter participa la sapaturile de la Karnak si le coordoneaza pe acelea de la Tôd. In 1953 isi sustine teza intitulata „L’Égypte et le monde égéen préhellénique". In aceeasi perioada, se implica in salvarea a aproximativ 300 de situri arheologice amenintate de constructia barajului de la Asuan. Vercoutter devine director al Institutului de Papirologie din Lille in anii ’60, apoi e pus in fruntea IFAO, iar in 1984 este ales membru in Académie des inscriptions et des belles-lettres.

In total, 200 de documente au fost consultate de Vercoutter, printre care desene ale calatorilor, picturi orientaliste, hieroglife sau fotografii de la siturile sapaturilor, pentru un volum care aduna sute de ilustratii ale lumii uitate de pe Nil. Decretul imparatului Teodosie I dispune inchiderea templelor pagine din Imperiul Roman si consfinteste, pentru autor, trecerea in uitare pentru o lunga perioada de timp a vechiului Egipt. Memoria tinutului a fost recuperata doar partial de Biblie prin episoade legendare precum traversarea Marii Rosii sau sederea lui Iosif la curtea Faraonului, dar si de infiltrari ale unor zeitati, precum Osiris si Anubis, in Imperiul Roman.

Povestirile de calatorie ale neobositilor istorici greci Strabo, Plutarh si Herodot au fost completate de relatarile mai tirzii ale cruciatilor sositi in Egipt, in cautarea grinarelor descrise de biblicul Iosif. Abia incepind cu secolul XVII, curiosii francezi fac primele descrieri medievale ale tinuturilor de pe Nilul inferior. In 1735 este publicata prima descriere a Egiptului, dupa memoriile consulului francez Benoit de Maillet, care realizeaza si prima sectiune transversala a Piramidei lui Keops.

„Patruzeci de secole va contempla", le spunea Napoleon soldatilor sai, iar lucrarea comandata de el, „Descrierea Egiptului", reprezinta nu doar fundamentul egiptologiei, ci lanseaza si moda preocuparii pentru Egipt pe tot cuprinsul Europei. Ceea ce declanseaza asaltul unor aventurieri, iar artefacte pretioase parasesc rind pe rind continentul african. Vercoutter, desi califica acest jaf drept „un scandal" si ii reproseaza disparitia a 13 temple, recunoaste si faptul ca „a salvat mult". Aportul lui Champollion, incluzindu-se si o biografie a savantului, este analizat minutios si contextualizat, fara a fi neglijati nici Lepsius si nici Wilkinson, dar mentionind ironic dorinta lor de a imbogati muzeele din patrie si conflictele pe care le implicau astfel de aspiratii.

O data cu Mariette, adevaratul fondator al muzeului din Cairo, arheologii intorc armele si pun capat jafului sistematic, declansind anchete de amploare care, paradoxal, au condus la descoperiri ale unor mumii. Descriind investigatiile, stilul lui Vercoutter capata o turnura politista, pe care o pastreaza si cind ajunge la momentul definitoriu - dar nu unic, precizeaza critic savantul - al egiptologiei: descoperirea mormintului lui Tutankhamon de catre Howard Carter. Finalul volumului contine „Marturii si documente" despre redescoperirea Egiptului, printre care si unele semnate Chateaubriand, Flaubert si Fromentin, dublate de cele ale arheologilor. O harta a zonei, o bibliografie si un index amanuntit completeaza monografia.

„Rolul mineralelor in nasterea civilizatiilor din Valea Nilului", la www.cotidianul.ro/select