Intr-o discutie recenta de la TVR 1 intre dl Iosif Boda si dl Cristian Pirvulescu, acesta din urma a comparat situatia istorica a loviturii de stat impotriva lui Cuza din 1866 cu actualul moment istoric, spunind ca asistam, practic, la o „monstruoasa coalitie" similara celei coagulate in secolul XIX impotriva domnitorului roman. Mi se pare interesanta aceasta comparatie intre momentul Cuza si momentul Basescu. Regret insa ca parerea dlui Pirvulescu se muleaza pe istoriografia nationalist-romantica de consum pe care m-am cam saturat s-o tot intilnesc de la Petriceicu-Hasdeu pina la Iorga si Giurescu. Ma intriga, recunosc, faptul ca oameni cu optiuni democratice clare, politologi de calitate, precum dl Pirvulescu, abordeaza lejer o perspectiva istoriografica atit de draga national-comunistilor, in care Cuza e un fel de Zorro populist, umblind prin tirg ca sa prinda buticari cu ocaua mica. Din pacate, uitam prea usor ca acelasi Cuza a dat o lovitura de stat antidemocratica, dizolvind Parlamentul in mai 1864, ca a fortat plebiscitar o Constitutie de mucava, inventind preeminenta Senatului (numit om cu om de catre el), ca a vrut sa-si transforme locotenenta intr-o dinastie, ca in jurul lui roiau baieti destepti precum Lbrecht, Docan sau Pisosch si ca, de fapt, „monstruoasa coalitie" l-a pus pe Carol I pe tron si a transfomat Romania intr-o monarhie constitutionala cu o democratie parlamentara moderna. Si da, Cuza a fost un fel de Basescu.