8 Mai 2007
Tribunalul Bucuresti se va pronunta, in 11 mai, in procesul prin care omul de afaceri Dinu Patriciu cere Serviciului Roman de Informatii despagubiri de un milion de dolari, pentru interceptarea ilegala a convorbirilor sale telefonice in timpul anchet
Tribunalul Bucuresti se va pronunta, in 11 mai, in procesul prin care omul de afaceri Dinu Patriciu cere Serviciului Roman de Informatii despagubiri de un milion de dolari, pentru interceptarea ilegala a convorbirilor sale telefonice in timpul anchetei Rompetrol. Avocatii lui Patriciu au sustinut ieri in fata magistratilor ca SRI a interceptat convorbirile telefonice ale omului de afaceri in baza unui articol din Legea 51/1991 privind siguranta nationala. Ei au mai aratat ca in 2002 si in luna aprilie 2007, Romania a fost condamnata la CEDO in spete asemanatoare. Unul dintre aparatori a explicat, citat de Mediafax, ca aceasta lege nu permite un control de aplicare si ca incalca dreptul individului la o viata privata. Reprezentantul SRI a sustinut ca toate interceptarile s-au facut in baza unor mandate de ascultare emise de Parchetul Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
SRI trebuie sa recunoasca
La inceputul anului, dupa ce a fost audiat de instanta, la iesirea din sediul Tribunalului Bucuresti, Dinu Patriciu a declarat ca pentru el nu este importanta suma pe care o cere ca daune morale, ci ca SRI sa recunoasca faptul ca interceptarile au fost facute ilegal. Avocatii lui Dinu Patriciu au depus o plangere impotriva SRI cu privire la interceptarea timp de mai multi ani a convorbirilor telefonice purtate de omul de afaceri. In plangere, avocatii au apreciat ca ascultarea posturilor telefonice s-a facut cu "incalcarea grava, repetata si iresponsabila a legii procedurale in vigoare, respectiv a Codului de procedura penala si a Legii Sigurantei nationale".
CEDO critica Legea Sigurantei nationale
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a criticat recent modul in care s-au facut interceptarile in cazul lui Dumitru Popescu, judecat si condamnat in dosarul Tigareta II, constatand ca acestea au fost facute in baza Legii 51/1991 privind siguranta nationala, care nu este conforma cu Conventia Europeana. CEDO a constatat si faptul ca, in ciuda modificarilor aduse Codului de procedura penala, si in prezent masuri de supraveghere pot fi dispuse de procuror, conform procedurii prevazute de articolul 13 din Legea nr. 51/1991, care nu a fost inca abrogata. Curtea a aratat ca respectiva lege nu este conforma cu Conventia Europeana, intrucat nu asigura un grad minim de protectie impotriva unor eventuale abuzuri din partea anchetatorilor.
Legea privind siguranta nationala, in baza careia procurorii pot emite autorizatii de interceptare ocolind judecatorii, este criticata si de magistratii Curtii de Apel Bucuresti. Acestia considera ca "legislatia romana in materia sigurantei nationale contravine Conventiei Europene a Drepturilor Omului in ce priveste respectarea secretului corespondentei, nefiind de natura a oferi garantii suficiente impotriva oricarei ingerinte arbitrare a puterii publice in exercitarea acestui drept". Magistratii CAB au mai aratat, in motivarea unei sentinte, ca aceasta lege le permite procurorilor ca, "sub pretextul existentei unei amenintari la adresa sigurantei nationale, sa inregistreze comunicatiile unei persoane pe care apoi sa le foloseasca impotriva sa intr-un proces penal ce are ca obiect exclusiv savarsirea unor infractiuni de drept comun".

Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.