Despre clasa politica romaneasca s-a tot scris, despre ce ar trebui sa faca politicenii, asijderea. Un lucru este cert, Romania „a naufragiat pe coasta de Est“ a Uniunii Europene pentru ca vantul a batut, dupa cateva  decenii de comunism, in directia pe care ne-am dorit-o. In acesti 17 ani post-revolutionari cei care ne-au reprezentat si ne reprezinta in Parlament, Guvern si la Palatul Cotroceni nu au avut, din pacate, un proiect pentru Romania. Aceasta judecata de valoare nu ar fi avut nici un sens daca un asemenea proiect ar fi existat in mod concret, iar discutiile despre luptele politice - absolut normale intr-o democratie avansata sau care se afla intr-un stadiu incipient - de pe scena politica interna si-ar fi pierdut din substanta. In acesti ani, romanii, in lipsa unei strategii clare, si-au format propriile lor proiecte, care din nefericire nu se pot sprijini pe ajutorul statului roman. Acum, clasa politica este blamata din cauza razboiului intern.

Atacurile lansate asupra Parlamentului, Guvernului, Presedintiei ar fi fost nejustificate daca cei care detin puterea decizionala in Romania ar fi rezolvat problemele romanilor la timp.