Proiectul feroviar „Alpii 2020" va fluidiza comertul si transporturile de persoane din batrinul continent.

Desi in unele zile nu inainteaza cu mai mult de un metru, cele patru tuneluri feroviare transalpinevor fi practicabile in mai putin de 15 ani Plasate la intersectia marilor trasee comerciale, trecatorile din Alpi sint suprasolicitate de convoaie de TIR-uri poluante. Proiectul european „Alpii 2020", prezentat de muzeul parizian Cité des Sciences, aduce solutia alternativa: patru tuneluri feroviare. Acestea vor prelua o buna parte dintre tonele transportate pe sosele si vor scurta durata calatoriilor intre Elvetia, Franta, Italia si Austria. Alpii reprezinta un punct de trecere obligatoriu pentru aproape jumatate din transporturile pe culoarul Est-Vest. Ultimele statistici arata ca arcul alpin este traversat anual de peste 126 milioane de tone de marfuri, abia o treime dintre acestea fiind transportate pe calea ferata. Se prevede ca pina in 2020 tonajul marfurilor rulate prin Alpi se va dubla si el. In aceste conditii, poluarea cu dioxid de carbon ameninta serios mediul montan, deoarece o treime dintre gazele cu efect de sera ies din tevile de esapament. In plus, combustibilii auto se scumpesc pe zi ce trece din cauza reducerii rezervelor petroliere la nivel international. O alta problema o reprezinta accidentele pe sosea si incendiile din tuneluri. In 1999, un camion a luat foc in tunelul din Mont Blanc, provocind moartea a 40 de persoane. Sirul victimelor a luat proportii o data cu incendiile din tunelurile din masivul Saint-Gothard (2001) si de linga localitatea franceza Fréjus (2005).

Pina in 2020, o parte dintre aceste probleme vor fi rezolvate prin deschiderea unor noi cai de comunicatie feroviara intre Franta si Italia sau Austria si Italia. Insa cel mai important nod de comunicatii ramine Elvetia. Aici se afla in constructie doua dintre cele patru tuneluri: Saint-Gothard si Lötschberg. Primul va traversa mai multi masivi muntosi, pentru a lega Milano de Zürich. Tunelul se va intinde pe o lungime de 57 km, iar o calatorie pe aceasta ruta va lua doar o ora, concurind transportul pe sosea sau cu avionul. Inaugurarea tunelului va avea loc in 2015. Al doilea tunel, ce va fi deschis la finalul acestui an, sparge masivul Aar si are 35,6 km, facind legatura dintre Valais si Oberland Bernois. Timpul consumat in prezent pe soseaua dintre cele doua localitati va fi redus la jumatate. Cel de-al treilea tunel, de la Brenner, are 56 km, si face parte din viitorul culoar feroviar Berlin - Napoli. Forajul a inceput in 2004, iar finalul lucrarilor este previzionat pentru 2017.

Construirea tunelului Lyon - Torino
va inghiti 7 miliarde de euro Proiectul celui mai grandios tunel este pe legatura transalpina Lyon - Torino. Tunelul ce va intregi reteaua de cai ferate Lisabona - Budapesta va fi sapat in masivul Ambin si va avea o lungime de 53 km, legind localitatile Saint-Jean si Venaus. La acest tunel principal se adauga alte trei tuneluri, fiecare avind in jur de 20 km. Lucrarile vor dura cel putin zece ani si presupun investitii de 7 miliarde de euro. Tunelul este vital pentru viitorul relatiilor comerciale dintre Franta si Italia. „Fara legatura feroviara dintre Lyon si Torino se va ajunge la o asfixiere a Alpilor Occidentali, distrugerile ecologice vor fi foarte grave, ca sa nu mai vorbim despre seria de accidente care se anunta", a spus Jacques Barrot, vicepresedintele Comisiei Europene a transporturilor. Noua cale ferata franco-italiana va elibera, in parte, traficul auto sufocant, dar lucrarile vor incepe abia in 2010. Avantajele proiectului „Alpii 2020" nu vor fi vizibile decit dupa 10-15 ani. Spre exemplu, numai pentru tunelul Lyon-Torino se preconizeaza sapte milioane de calatori anual si un cistig de doua ore in raport cu timpul consumat pe sosea. Un alt argument pentru investitia in acest proiect se leaga de preturile considerabil mai scazute pe calea ferata in raport cu un bilet de avion, dar chiar si cu benzina care se scumpeste pe zi ce trece. Astfel, se prevede ca un transport de marfuri pe calea ferata va fi de cinci ori mai ieftin decit transportul pe patru roti. Toate aceste elemente fac din proiectul „Alpii 2020" o miza majora pentru viitorul transporturilor in Uniunea Europeana.

Pasuri imperiale Pentru a lega Peninsula Italica de provinciile Imperiului, romanii au construit in primul secol crestin primul drum ce trecea prin pasul Petit Saint-Bernard.

Primul tunel pe sub Alpi e realizat in 1480 la intiativa Marchizului de Saluzzo, care comanda saparea unei galerii de 75 de metri intre Ristolas si Piemont.

In secolul al XIX-lea, inginerul savoiard Camille Sommeiller proiecteaza primul tunel feroviar, lung de 13,7 km, intre Savoia si Piemont.

cotidianul.ro/select - Citeste mai mult - Viziteaza situl „Alpii 2020"