Saptamana viitoare, procurori din patru state europene urmeaza sa se intalneasca la Haga pentru a-si coordona anchetele de coruptie in cazul companiei britanice BAE Systems, relateaza The Guardian, in editia electronica de ieri. Autoritatile romane
Saptamana viitoare, procurori din patru state europene urmeaza sa se intalneasca la Haga pentru a-si coordona anchetele de coruptie in cazul companiei britanice BAE Systems, relateaza The Guardian, in editia electronica de ieri. Autoritatile romane continua si ele propria investigatie in urma acuzatiilor privind incasarea unor comisioane ilegale oferite de BAE in urma achizitionarii de catre statul roman si modernizarii a doua nave de razboi de la marina britanica prin intermediul firmei BAE.
Reuniunea procurorilor va spori presiunile internationale asupra companiei de armament, care este deja in atentia Departamentului de Justitie al Statelor Unite si a comisiei pentru combaterea coruptiei, din cadrul Organizatiei pentru Cooperare Economica si Dezvoltare. Oficiului britanic pentru Fraude Grave (SFO) i se vor alatura, la reuniunea din Olanda, procurori din Austria, Cehia si Suedia.
Austria s-a alaturat recent investigatiilor de coruptie efectuate in cazul BAE in mai multe tari, printre care se numara Romania, Arabia Saudita, Africa de Sud, Chile si Tanzania. Ancheta austriaca se concentreaza pe acuzatiile publicate recent, potrivit carora BAE ar fi promis comisioane secrete unor agenti din aceasta tara, Hans Malzacher, fostul director al companiei de masini blindate Steyr, si Alfons Mensdorff-Pouilly, un conte austriac.
Reuniunea procurorilor se va desfasura sub egida Eurojust, un organism al Uniunii Europene infiintat in 2003 pentru a lupta impotriva crimei organizate. Surse din cadrul institutiilor care asigura implementarea legii au declarat ca procurorii se asteapta sa impartaseasca informatiile de care dispun si sa decida ce tari sunt in masura sa formuleze acuzatii oficiale.
Comisioane de zece milioane de euro
Afacerea "comisionul fregatelor" s-a declansat in Romania pe 8 iunie 2006, cand cotidianul The Guardian a anuntat retinerea la Londra a unei romance si a sotul ei de origine britanica. Acestia au fost acuzati ca au incasat ilegal un comision din vanzarea fregatelor "Regele Ferdinand" si "Regina Maria" catre Romania. Britanicul Barry George si sotia sa de origine romana, Georgiana, au fost retinuti dupa ce politia a perchezitionat locuinta lor din Chelsea, de unde a confiscat o serie de documente, ulterior fiind eliberati. In centrul investigatiei desfasurate de Oficiul pentru Fraude Grave (SFO) se afla un "comision" in valoare de sapte milioane de lire sterline (circa zece milioane de euro), platit de BAE Systems. Surse apropiate Ministerului Comertului si Industriei din Marea Britanie au declarat ca BAE Systems a recunoscut ca s-a platit un comision, dar a refuzat sa spuna cine a primit aceasta suma.
Barry George ar fi primit unu la suta din valoarea contractului, in timp ce restul de sapte la suta ar fi ajuns catre persoane necunoscute, cel mai probabil si politicieni romani.
Contract politic
Procurorii Directiei Nationale Anticoruptie (DNA) au demarat verificarile legalitatii achizitionarii fregatelor inca de la inceputul lunii mai 2006. Autoritatile britanice au adresat Romaniei o cerere de asistenta judiciara in ancheta legata de achizitia, de catre statul roman, a celor doua fregate din Marea Britanie, cererea fiind trimisa, in 28 aprilie 2006, Parchetului Inaltei Curti de Casatie si Justitie (PICCJ).
Incepand cu anul 2001, autoritatile romane au inceput sa poarte negocieri preliminare cu mai multe state europene in perspectiva dotarii Armatei romane cu nave de razboi. Ofertele au inceput sa curga din toate partile. Nemtii, olandezii, britanicii si francezii au trimis semnale autoritatilor de la Bucuresti ca ar fi dispusi sa livreze fregate noi sau second-hand pentru marina militara. Avand in vedere ca Romania se afla in plin proces de negociere pentru aderarea la NATO, criteriul politic a castigat in fata celui militar si tehnic . Tara noastra avea nevoie de sustinerea Marii Britanii pentru a intra in Alianta si s-a decis ca este oportun sa se inceapa negocierile pentru achizitionarea unor fregate britanice.
De trei ori mai scumpe
Romania a platit pentru fregatele britanice de trei ori mai mult decat era necesar, aprecia contraamiralul (r.) Victor Blidea, fostul sef al comandamentului pentru operatiuni al Marinei romane, citat de editia electronica a cotidianului britanic The Guardian.
Pretul a fost de 116 milioane de lire sterline, dar Blidea a afirmat ca Marina olandeza oferea fregate similare, mai bine echipate si aflate inca in serviciul activ, la un pret de 40 de milioane de lire sterline.
"Aveam atunci informatii despre fregate olandeze oferite la 20 de milioane de lire sterline bucata. (...) Erau nave in serviciu, nu nave la mana a doua. Fregatele britanice nu sunt rele, dar nu se incadreaza in bugetul fortelor navale (romane).
Intretinerea lor este prea scumpa. De asemenea, a trebuit sa le echipam corespunzator, ceea ce inseamna multi bani", a declarat Blidea pentru The Guardian.
Contract semnat de Nastase si Maior
Acordul de achizitie a fregatelor tip 22 a fost aprobat la nivelul guvernelor Romaniei si Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, reprezentate de ministerele Apararii din cele doua state.
In acest sens, Guvernul Romaniei a adoptat Hotararea nr. 1423, din 12 decembrie 2002. Ministerul britanic al Apararii a ales ca prim contractor compania BAE Systems, iar Ministerul Apararii Nationale din Romania a fost reprezentat in derularea acordului de C.N. Romtehnica S.A. H.G. 1432 a fost semnata de Adrian Nastase si contrasemnata de George Maior, actualul director al SRI si fost secretar de stat in MAp, Dan Ioan Popescu, fostul ministru al Industriei si Resurselor, si Mihai Nicolae Tanasescu, fost ministru al Finatelor Publice.
George Cristian Maior, fost secretar de stat in MApN, declara ca el doar a contrasemnat Hotararea nr. 1423, din 12 decembrie 2002 prin care a fost aprobat Acordul de achizitie a fregatelor tip 22. Maior a precizat in momentul declansarii scandalului ca el nici macar nu a participat la sedinta de Guvern in care s-a aprobat respectiva hotarare. ,Atunci, eram plecat la Bruxelles, unde am participat la inceperea convorbirilor de aderare a tarii noastre la NATO. Hotararea am contrasemnat-o dupa ce m-am intors din Belgia pentru a putea fi publicata in Monitorul Oficial. Am semnat acel document, deoarece tineam locul ministrului Apararii care era plecat din tara", a spus George Maior.
Artizanii afacerii
In aprilie 2003, Ministerul Apararii Nationale, prin societatea Romtehnica SA, anunta finalizarea negocierilor pentru finantarea transferului, reabilitarea si modernizarea celor doua fregate tip 22.
In urma licitatiei pentru obtinerea finantarii (in valoare de 200 de milioane de dolari), unde au aplicat 10 banci internationale si a deschiderii publice a ofertelor, ABN AMRO Bank a fost mandatata impreuna cu Deutsche Bank pentru a realiza finantarea operatiunilor. Potrivit unui comunicat de presa al ABN AMRO, Alpha Bank a actionat in calitate de co-aranjor al facilitatii comerciale.
Un an mai tarziu, Guvernul Romaniei adopta Hotararea de Guvern numarul 1883/2004, hotarare pe care figureaza numele lui Adrian Nastase, dar si al lui Gheorghe Matache, in calitate de secretar de stat si reprezentant al Ministerului Apararii Nationale, si al lui Gheorghe Gherghina, in calitate de reprezentant al Ministerului Finantelor. Prin actul respectiv se mandata Compania Nationala "Romtehnica" - S.A., condusa la vremea respectiva de Aurel Cazacu, ca, in numele si pentru Ministerul Apararii Nationale, sa incheie un acord-cadru cu durata de 15 ani cu firma britanica BAE SYSTEMS (Operations) Ltd. In baza acordului-cadru se prevedea ca se pot incheia contracte ferme la intervale nu mai mari de 4 ani. Actul semnat de fostul premier Adrian Nastase stabilea ca finantarea achizitiei sa se realizeze din bugetul anual alocat Ministerului Apararii.
Procurorii romani nu merg la Haga
Procurorii DNA nu vor participa la intalnirea de la Haga, deoarece aspectele care vor fi discutate acolo nu privesc cauza pe care o are in cercetare Departamentul National Anticoruptie.
De asemenea, in "Dosarul Fregatelor", procurorii continua cercetarile, pana in acest moment nefiind inceputa urmarirea penala impotriva vreunei persoane cercetate in acest dosar. "In cursul anului trecut, organele judiciare britanice au formulat o cerere de comisie rogatorie, solicitand relatii despre Barry si Georgiana George, precum si despre anumite societati comerciale private din Romania. In paralel, procurorii DNA au inregistrat, prin sesizare din oficiu, un dosar penal, la data de 8 iunie 2006, in care cerceteaza eventuale fapte de coruptie savarsite la achizitionarea de catre statul roman a doua fregate britanice in anul 2003. In cadrul comisiei rogatorii, procurorii DNA au efectuat in mai multe randuri schimburi de informatii cu SFO (Serious Fraud Office) din Londra, in cursul anului 2006 si 2007. Avand in vedere ca, pana in prezent, partea britanica nu a furnizat raspunsuri exhaustive la solicitarile formulate de procurorii romani, informatiile respective sunt asteptate in continuare. De asemenea, DNA nu a primit vreo cerere de asistenta judiciara in aceasta cauza din partea vreunui alt stat", arata Departamentul National Anticoruptie. (B.C.G.)
Clauza "Spaga"
Ziarul Ziua a reusit, in toiul scandalului, sa afle ca in contractul comercial care are cateva sute de file exista prevazuta o clauza care face referire in mod expres la darea sau luarea de mita, pe timpul negocierilor sau dupa semnarea contractului". La articolul 9, aliniatul 1 din contract se mentioneaza faptul ca Ministerul britanic al Apararii "garanteaza ca nici un fel de mita si nici alte mijloace de corupere nu au fost si nu vor fi platite, promise sau oferite direct sau indirect nici unui angajat al Ministerului roman al Apararii sau vreunui membru al familiei acestuia sau altor persoane cu intentia de a influenta acest acord de achizitie." La aliniatul 2 din articolul 9 se specifica faptul ca, "in situatia incalcarii aliniatului 1 din acest
articol, Ministerul roman al Apararii poate recupera pe calea deducerii sau pe alta cale de la Ministerul britanic al Apararii valoarea unei astfel de mite, beneficiu sau recompensa baneasca".
BAE Systems nu a semnat nici contractul de mentenanta
Dupa ultima sedinta a CSAT din data de 29 martie a.c., Traian Basescu anunta ca, memebrii CSAT au discutat problema contractului cu BAE System si programul de intretinere a celor doua fregate. CSAT a stabilit ca, daca in termen de 30 de zile nu este posibila incheierea contractului cu BAE System in conditii acceptabile pentru partea romana, se va organiza o licitatie internationala pentru achizitionarea respectivelor servicii. Firma BAE a reactionat imediat la declaratiile oficialilor de la bucuresti si a precizat ca, "BAE Systems a avut un dialog continuu cu echipa romana pentru incheierea unui contract de mentenanta (...), compania BAE Systems a fost flexibila si prompta la numeroasele schimbari in cerintele clientului roman, care acum sunt foarte diferite de cele pe care le aveam in vedere la inceputul discutiilor. De doua ori in anul trecut am avut contracte agreate in principiu de ambele parti si, in ambele cazuri, noi modificari ale obiectului si naturii contractului au fost cerute de partea romana. Noi am raspuns pozitiv in toate aceste cazuri.
Cea mai recenta oferta a noastra ramane valabila", afirma oficialii britanici in comunicatul de presa trimis redactiei Ziarului Ziua.
Un contract de jumatate de miliard pe teava
Romtehnica a fost mandatata sa incheie un nou contract de modernizare, asa cum s-a stabilit deja in contractul initial. De altfel, fara aceasta modernizare suplimentara, fregatele nu pot face fata misiunilor speciale pentru care au fost cumparate. Prin acest nou contract, care reprezinta faza a doua a modernizarii, investitiile financiare in cele doua nave de razboi va depasi suma de 500 de milioane de euro. Noul contract se negociaza tot cu BAE Systems, pentru ca aceasta este firma desemnata de statul britanic. Cele doua fregate au fost construite in anii 80 la pretul de 120 de milioane de lire sterline fiecare (circa 180 de milioane de euro).


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.