Traian Basescu a anuntat ca se va retrage din politica in cazul unui esec la referendumul din 19 mai. Declaratia a fost facuta de presedintele suspendat la o intalnire cu presa straina. Traian Basescu nu se afla la prima promisiune care sa vizeze senzationalul. In data de 17 aprilie, el a promis ca, daca Parlamentul va vota suspendarea sa din functie, in cinci minute de la consumarea votului isi va da demisia. Ulterior, seful statului a renuntat la acest gest, argumentand ca adversarii sai politici urmaresc sa impiedice candidatura sa la prezidentiale, printr-o modificare a legii. Din acest moment, Basescu a spus ca merge pe varianta organizarii unui referendum prin care romanii sa spuna daca vor sau nu suspendarea sa din functie.
"Un moment-cheie"
"Presedintele Traian Basescu, suspendat la jumatatea lunii aprilie de catre Parlament, s-a declarat sigur, ieri, ca va castiga referendumul privind destituirea sa din functie, prevazut pentru 19 mai, dand asigurari ca va parasi viata politica in cazul unui esec", informeaza AFP preluat de Mediafax. "Voi castiga", a declarat Basescu in cadrul unei intalniri cu jurnalistii straini, apreciind ca "referendumul va reprezenta un moment-cheie, care va permite electoratului sa aleaga Romania in care vrea sa traiasca". In cazul in care va fi votata destituirea sa din functie, "inseamna ca romanii vor sa lase lucrurile asa cum sunt", a declarat presedintele. "Dar nu cred acest lucru", a adaugat el. "Daca voi pierde, ma voi intoarce acasa", a continuat presedintele. El a spus ca nu va mai candida in cazul in care vor fi convocate alegeri prezidentiale.
"Nu voi mai fi candidat (in caz de alegeri prezidentiale - n.r.), de ce-as mai candida?", a adaugat el. La doi ani si jumatate de la preluarea puterii de catre o coalitie de centru-dreapta, Basescu, in varsta de 55 de ani, ramane omul politic cel mai popular din tara, comenteaza AFP. La 19 aprilie, el a fost suspendat de Parlament in baza acuzatiei de "incalcare a Constitutiei", ca urmare a unui demers lansat de opozitia social-democrata, careia i s-au alaturat liberalii, condusi de premierul Calin Popescu Tariceanu. (R.A.)
Declaratia ONU pentru observarea alegerilor
Misiunile internationale de observare a alegerilor sunt organizate in conformitate cu Declaratia ONU a principiilor pentru observarea internationala a alegerilor, adoptata la 27 octombrie 2005.
Declaratie este sustinuta de Organizatia pentru Securitate si Cooperare din Europa, Comisia de la Venetia, Comisia Europeana, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei - institutii in care Romania este membra. Declaratia ONU amintita afirma ca "Observarea internationala a alegerilor a devenit larg acceptata in intreaga lume si joaca un rol important in furnizarea de evaluari precise si impartiale privind natura proceselor electorale". Acelasi document mai afirma ca "Observarea internationala a alegerilor este intreprinsa pentru binele oamenilor din tara care organizeaza alegeri si pentru binele comunitatii internationale. Este orientata catre proces, si nu catre un anume rezultat electoral si are in vedere rezultatele doar in masura in care acestea sunt comunicate in mod corect, precis si transparent". "Organizatiile care sustin aceasta declaratie se obliga sa coopereze in organizarea de misiuni internationale de observare a alegerilor", se mai arata in documentul citat. (G.D.)
Avertismentul Pro Democratia
Asociatia Pro Democratia avertiza ieri autoritatile ca, din cauza unor lipsuri din legislatie, la referendumul de pe 19 mai nu mai pot fi acreditati nici observatori romani si nici straini. Asociatia a sesizat in aceasta privinta BEC, care ar urma sa ia astazi o decizie in aceasta privinta. Chestiunea ridica un semn
de intrebare asupra modului in care va fi organizat referendumul si a facut
obiectul unei scrisori trimise primului - ministru de catre Pro Democratia. Am intrebat-o pe Ana Maria Mosneagu, director executiv al APD, in ce consta exact problema legislativa.
Legea referendumului face trimitere catre o lege care a fost abrogata. Iar trimiterea respectiva se referea tocmai la institutia observatorului. Ceea ce incercam noi sa obtinem este o hotarare a Biroului Electoral Central care sa reglementeze aceasta chestiune.
Asociatia dumneavoastra a incercat sa-si inscrie observatori si a constatat ca practic nu are cum pentru ca nu exista o regula dupa care s-ar putea face lucrul asta?
Ieri am fost la BEC si am depus o solicitare prin care doream sa se faca publica procedura de acreditare a observatorilor interni si internationali. Raspunsul pe care l-am primit de la cei de la BEC a fost ca au discutat aceasta chestiune intr-o sedinta si ca au ajuns la concluzia ca legea nu le permite acest lucru. Astazi vor avea o noua sedinta cei de la BEC si speram sa ne dea un raspuns pozitiv.
Ce ar inseamna faptul de a nu avea observatori la referendum?
Nu va fi nici o organizatie care sa observe ce se intampla la referendum. Si, fara a fi rautaciosi, exista probleme majore pe care noi le-am identificat deja, probleme care, din pacate, nu au fost reglementate nici acum, si anume problema votului multiplu. La aceste alegeri se vor folosi din nou acele timbre autocolante care se dezlipesc destul de usor de pe cartile de identitate, permitand astfel oamenilor sa voteze in mai multe sectii. Este o procedura pe care noi am numit-o turism electoral si asupra careia am facut o cercetare pe votantii din 2004, pe judetul Ilfov si am gasit 800 de astfel de persoane care au votat in doua sectii de votare.
Ce s-a intamplat in urma cercetarii dvs? Stiu ca este pedepsit penal votul de mai multe ori.
Este adevarat. Noi am trimis datele celor de la politie, am inteles ca a fost initiata o ancheta, dar nu am primit nici un raspuns pana acum. (Valentina DELEANU)
BEC a hotarat acceptarea observatorilor
Biroul Electoral Central (BEC) a decis dupa avertismentul Pro Democratia sa le dea posibilitatea reprezentantilor organizatiilor nonguvernamentale si presei din tara si din strainatate sa participe, in calitate de observatori, la referendumul de pe 19 mai, chiar daca Legea referendumului nu are o prevedere in acest sens.
BEC a adoptat aceasta hotarare, dupa ce a fost sesizat cu privire la lipsurile actualei legislatii de Asociatia Pro Democratia. "Intr-adevar, BEC a adoptat ieri hotararea numarul 3 prin care sunt acreditati la referendum observatori din partea ONG-urilor care au ca obiectiv apararea drepturilor omului", ne-a declarat ieri, reprezentantul PD in Birou, Cristian Ene. Confirmarea deciziei luate de BEC a venit si din partea presedintelui acestei institutii, judecatorul Gheorghe Dumitru, care a vorbit despre "o insuficienta legislativa crasa". "Membrii BEC se vor mai confrunta cu astfel de probleme si vom fi pusi in situatia de a da hotarari prin care sa asiguram desfasurarea legala a referendumului si controlul societatii civile asupra desfasurarii acestuia" - a comentat Dumitru, citat de Rompres. Conditia impusa de BEC este ca observatorii romani sa aiba drept de vot si sa nu fie membri ai vreunui partid politic. La referendum vor putea participa si jurnalisti din strainatate, precum si observatori din partea unor organisme si institutii europene si internationale, la propunerea MAE. (Roxana ANDRONIC)
Disputa PD-Guvern privind votul diasporei
Vicepresedintele PD Anca Boagiu a sustinut ieri ca Guvernul, in frunte cu MAE, incearca sa limiteze accesul romanilor din strainatate la urnele de vot, pentru referendumul din 19 mai, prin diminuarea numarului sectiilor de votare. Boagiu le-a cerut ieri premierului, Guvernului si MAE sa nu limiteze numarul de sectii de votare pentru romanii din afara granitelor, pentru ca printr-o astfel de masura li s-ar afecta acestora dreptul constitutional de a participa la referendum. In replica, premierul Tariceanu a declarat ca Guvernul nu doreste sub nici o forma sa impiedice accesul romanilor din strainatate la votul privind referendumul de demitere a lui Traian Basescu si a aratat ca vor fi facute eforturi pentru a deschide cat mai multe sectii de votare pentru acestia. (C.E.)
MAE promite sectii de votare
Nimic din ce cade in sarcina MAE privind organizarea referendumului din 19 mai nu are o conotatie politica, a declarat, ieri, ministrul de Externe Adrian Cioroianu, dand asigurari de existenta unei echipe speciale alcatuite in minister, care se ocupa de desfasurarea votului in bune conditii. Cioroianu a explicat ca sectii de votare vor fi organizate in ambasade, consulate si chiar consulate onorifice, pentru a asigura posibilitatea unui numar cat mai mare de romani din strainatate de a se prezenta la vot, anticipand o prezenta mare la urne in Spania, Germania, Italia si Republica Moldova. Potrivit sefului diplomatiei romane, ambasadele urmeaza sa trimita la MAE, pana astazi la ora 10.00, liste cu sectiile de votare si participanti, ce vor fi publicate pe site-ul institutiei. (L.P.)
"Dosar mamut" privind fraudele din 2004
Cercetarile demarate de Inspectoratului Judetean de Politie Ilfov (IJP) in cazul sesizarilor facute de Pro Democratia referitoare la cele 800 de persoane care au votat de doua sau mai multe ori in 2004 nu au fost inca finalizate. Asa cum ne-a declarat purtatorul de cuvant al IJP Ilfov, subinspector Cristina Golis, "este vorba despre un dosar care cuprinde mii de file, iar cercetarile sunt inca in curs". Sesizarea Pro Democratia a fost inaintata IJP Ilfov pe data de 20.06 2005, ne-au precizat surse din Politie. Este vorba despre un "dosar mamut" care cuprinde declaratiile a sute de persoane acuzate de incalcarea Legii 373/ 24.09.2004 pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului. Potrivit informatiilor obtinute de ZIUA, pana acum au fost inaintate Parchetului Ilfov mai multe dosare ale persoanelor supectate ca au votat de doua sau mai multe ori la diferite sectii de votare. In plus, au fost efectuate circa 60 de expertize grafoscopice care nu au confirmat, insa, ca apartin acelorlasi persoane. (P.C.)
Legea referendumului, din nou la Curte
Curtea Constitutionala dezbate astazi sesizarea PD privind neconstitutionalitatea unor amendamente la Legea referendumului. Sesizarea se refera la articolul 10 modificat al legii in care se arata ca demiterea presedintelui va fi facuta cu votul majoritatii cetatenilor care se prezinta la referendum, indiferent daca seful statului a fost ales din primul sau al doilea tur de scrutin. Amendamentul de modificare initiat de PSD reprezinta o derogare de la articolul 5 care stabileste conditiile de valabilitate a unui referendum si unde se precizeaza ca pentru a fi valabil trebuie sa fie prezenti jumatate plus unu din numarul total de alegatori. (C.E.)
BOR vs. 322
Biserica avertizeaza ca Legea prin care Parlamentul isi aroga dreptul de a decide dupa referendum inseamna "revenirea la practica bunului plac, specifica regimurilor totalitare"
foto: Rompres Sinodul Mitropoliei Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului a lansat ieri un Apel catre Curtea Constitutionala, cerandu-i "sa-si asume ferm si fara echivoc competenta suprema de a identifica parghiile constitutionale care sa faca posibila solutionarea morala a actualei crize politice".
"In Declaratia publica din 27 martie 2007 ne-am exprimat profunda tristete pe care ne-o inspira spectacolul de pe arena politica a Romaniei si am lansat un calduros apel catre intreaga noastra clasa conducatoare sa caute si sa gaseasca solutii pentru depasirea impasurilor temperamentale si restaurarea luciditatii responsabile. Am facut-o mai ales in numele celor peste patru milioane de cetateni pe care-i pastorim, preoti si mireni, cei care impreuna cu noi alcatuiesc electoratul din opt judete transilvane. Nu am nutrit insa si iluzia ca alesii poporului, prinsi in crancene lupte fratricide, mai au timp sa se gandeasca si la cei care i-au ales, si cu atat mai putin la Dumnezeu", se arata in Apelul semnat de mitropolitul Bartolomeu al Clujului, arhiepiscopul Andrei al Alba Iuliei, episcopii Sofroniu al Oradiei si Justininan al Maramuresului, episcopii vicari Irineu, Vasile, Petroniu si Iustin. Acestia explica: "Pastoritii nostri ne trimit tot mai numeroase semnale ca e timpul sa intervenim din nou" si subliniaza: "O facem, dar fara sa le si promitem ca vom parasi echidistanta politica, asa cum suntem indemnati in disperare de cauza, pentru faptul ca ea este o hotarare a Sfantului Sinod care se cere respectata in primul rand de membrii acestuia".
Revenirea la practica bunului plac
"Nu e caderea noastra sa ne pronuntam asupra constitutionalitatii si legalitatii acestor demersuri. Putem intelege ca Parlamentul a fost desemnat de popor prin alegeri libere si ca avea autoritatea sa-l suspende pe presedinte (chiar cu ignorarea avizului negativ al Curtii Constitutionale), ca hotararea lui trebuie sa fie validata sau invalidata de un referendum si ca, in aceasta problema, optiunea electoratului reprezinta instanta suprema. Toate acestea tin de legalitate. Iata insa ca Parlamentul a adoptat o lege prin care isi confera dreptul de a decide a-posteriori, adica dupa ce poporul se va pronunta prin referendum, care va fi soarta presedintelui suspendat. Or, aceasta inseamna abandonarea principiilor democratice ale statului de drept si revenirea la practica bunului plac, specifica regimurilor totalitare. Aici nu mai poate fi vorba de legalitate sau ilegalitate, ci de imoralitate politica", se precizeaza in Apel. Ierarhii semnatari ai documentului adauga: "In fata unui astfel de fenomen pastorii spirituali ai poporului au obligatia - cu atat mai mult in conditii de libertate - de a se face auziti in viata publica a cetatii, dupa modelele biblice ale unui Ilie Tesviteanul, Ioan Botezatorul sau Iisus Nazarineanul, cei care au preconizat si instituit vocatia profetica a Bisericii".(A.H.)
Relatia lui Basescu cu Biserica
Traian Basescu a avut, de-a lungul timpului, ca primar si ca presedinte, o relatie sinuoasa cu Biserica. In calitate de primar general s-a opus construirii Catedralei Mantuirii Neamului in Parcul Carol, iar ca sef de stat i-a cerut ministrului Culturii urgentarea construirii edificiului.
Chiar la investirea sa ca presedinte al Romaniei, Traian Basescu a tinut sa ii sarute mana Prea Fericitului Patriarh Teoctist, la finalul ceremoniei de depunere a juramantului, dupa care cei doi s-au sarutat pe obraji. Chiar inainte de a rosti juramantul in fata Parlamentului, noul presedinte a tinut sa schimbe cateva cuvinte cu Patriarhul, prezentand scuze pentru incalcarea uzantelor.
Presedintele suspendat Traian Basescu a avut pozitii contradictorii in ceea ce priveste Catedrala Mantuirii Neamului. In calitate de primar general, el s-a opus construirii Catedralei in Parcul Carol. "In calitate de primar general imi va fi foarte greu sa trec peste vointa majoritatii. Nu voi fi partener la afectarea Parcului Carol, solutia pe care as vedea-o este rediscutarea amplasamentului", declara Basescu in aprilie 2004, dupa ce anterior comandase un sondaj printre bucuresteni, care ii relevase ca mai mult de 70% dintre bucuresteni nu vor Catedrala in Parcul Carol. Primarul Basescu chiar atacase in instanta ordinul prin care ministrul Culturii de atunci, pesedistul Razvan Theodorescu, punea Mausoleul din Parcul Carol in categoria monumentelor, pentru a usura demolarea acestuia. "Suntem in fata unei infractiuni in serie: statuia lui Caragiale a fost luata de pe soclu, statuia din Obor a fost demolata. Au o furie pe monumente baietii astia, ce nu s-a mai pomenit!", declara revoltat Basescu. Ulterior, in campania prezidentiala din 2004, Basescu si-a mai indulcit tonul, spunand ca viitoarea Catedrala este o prioritate pentru toti ortodocsii, singura problema fiind amplasamentul. In august 2005, la investirea ministrului Culturii Adrian Iorgulescu, presedintele Basescu isi schimbase pozitia radical fata de 2004. Basescu i-a trasat drept sarcina lui Iorgulescu urgentarea construirii edificiului, in curtea Casei Poporului. (C.E.; A.H.)
Lupta lui Pimen cu politicienii
IPS Pimen s-a luptat cu politicienii in incercarea sa de a recupera macar 90.000 de hectare ce-au apartinut Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor, demers nereusit. Cu fiecare prilej, Arhiepiscopul a punctat fiecare actiune a politicienilor.
"Sunt alesi, dar aceasta nu justifica faptele lor nedemne"
"Stefan cel Mare a adunat, la Putna, numerosi credinciosi, dar s-a intristat Stefan cel Mare cand a vazut ca, la ordinul conducerii actuale a tarii, au fost opriti acesti credinciosi, acesti tineri sa intre in incinta manastirii, au fost opriti cu brutalitate, au fost tratati ca niste teroristi, ca niste borfasi", afirma in iulie 2004 IPS Pimen. Inaltul ierarh ii "croise" cu carja pe sepepistii pusi sa-i pazeasca pe politicienii veniti la Manastirea Putna. Inalt Prea Sfintitul arata ca, daca conducatorii sunt alesi ai acestei tari, de Dumnezeu sunt ingaduiti. Daca sunt alesi, asta-i taina lui Dumnezeu, ca pe noi sa ne intelepteasca, sunt alesi ca sa se arate unde duce necinstea si necredinta cu care ei se inconjoara. Este adevarat ca sunt alesi, dar aceasta nu justifica faptele lor nedemne".
"Sa nu rasplateasca vrajmasilor dupa fapta lor"
Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor considera, in mai 2005, ca actiunea celor 26 de senatori care sesizasera Curtea Constitutionala in legatura cu legea de improprietarire a Arhiepiscopiei cu 90.000 de ha de padure a fost orchestrata "din umbra" de "parintele fondator al PSD". IPS Pimen aprecia ca situatia tarii ar putea deveni un dezastru cu parlamentari de genul celor care au atacat, la Curtea Constitutionala, improprietarirea Bisericii din Bucovina. Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor incheia mentionand ca "fiii Bisericii" se vor ruga Bunului Dumnezeu "pentru ca sa nu rasplateasca vrajmasilor dupa fapta lor, nici dupa viclesugul nascocirilor lor, ci sa-i intoarca pe dansii de la rautatea lor cea silnica spre facerea de bine si dragoste".
"Trufia, lacomia, fariseismul, faradelegea"
IPS Pimen Suceveanul critica, in iunie 2006, "jaful" asupra bunului public si al celui privat din ultimii 16 ani, aratand ca fundamentul moral al societatii romanesti nu poate fi conceput fara dreptate, adevar si lege. IPS Pimen arata atunci ca, la 16 ani de la caderea dictaturii, dreptcredinciosul roman trebuie sa inteleaga ca sursa nenorocirilor care nu mai contenesc nu sta in prabusirea comunismului ateu, ci in "trufia, lacomia, fariseismul, faradelegea prozelitilor sai". "Ei, care au anatemizat proprietatea privata, proclamand-o oficial sursa tuturor relelor, tocmai ei si-au insusit in ultimii 16 ani in proprietate privata, truda de secole a poporului roman, a romanului harnic, cinstit, patriot", spunea Arhiepiscopul Sucevei si Radautilor. (A.H.)
Biserica 85%, Parlamentul 14%
Sondajele de opinie prezinta in mod constant Biserica, alaturi de Armata, in topul institutiilor care se bucura de increderea romanilor, partidele politice si Parlamentul situandu-se la polul opus, cu mai multe aprecieri negative decat pozitive. Astfel, conform Barometrului de Opinie Publica difuzat de FSD la sfarsitul anului trecut, 85% din populatie manifesta "destul de multa" si "foarte multa" incredere in Biserica, in timp ce Parlamentul aduna, la acest capitol, numai 14 procente, iar partidele politice 7%. Pozitii mai onorabile in clasamentul increderii in institutii aveau Guvernul (20%) si Presedintia (45%). (O.B.)
Societatea civila cheama Curtea sa interpreteze votul
Mai multe organizatii neguvernamentale solicita Curtii Constitutionale si Parlamentului sa clarifice modul in care va fi interpretat votul cetatenilor la referendum, inainte ca acesta sa se fi consumat. Intr-o conferinta de presa sustinuta ieri, la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), reprezentantii ONG-urilor au cerut Guvernului sa intervina "de urgenta" pentru limitarea riscului fraudarii referendumului prin intermediul votului multiplu. "Am cerut in repetate randuri, in trecut, ca regulile sa nu se mai schimbe in timpul jocului, a declarat reprezentantul GDS, Andrei Oisteanu, criticand hotararea Parlamentului care prevede ca acest for va decide in privinta procedurii de urmat, in cazul in care la urne se vor prezenta mai putin de jumatate din electorat. La randul sau, directorul SAR, Sorin Ionita a atras atentia ca, prin decizia "ambigua" a Parlamentului, Romania a facut un pas lateral fata de ceilalti 26 de membri ai Uniunii Europene. (Ovidiu BANCHES)
Apel pentru mostenirea Gojdu
IPS Bartolomeu lansa, anul trecut, in aprilie, un apel pentru respingerea, de catre Senat, a Ordonantei de urgenta privind infiintarea Fundatiei Publice Ungaro-Romane Gojdu. "Respingerea ordonantei in Senat nu inseamna un vot impotriva Guvernului roman si nici impotriva celui ungar, ci un vot in favoarea tinerilor merituosi, prezenti si viitori, carora le este destinata instrainata comoara a marelui lor binefacator. In numele meu si al colegilor ierarhi din Reprezentanta Fundatiei Gojdu fac un calduros apel catre parlamentarii nostri sa-si exercite mandatul cu care au fost investiti de poporul roman, acela de a apara si promova interesele romanesti, cu mentiunea expresa ca, desi instrumentata politic, mostenirea Gojdu nu este o problema politica, ci una eminamente culturala. Daca un senator roman ar avea vreo ezitare, il invit sa cugete la sufletul unui urmas al sau care, bucurandu-se de o bursa Gojdu, va afla ca tatal, bunicul sau strabunicul sau i-a stat impotriva. In prima si ultima instanta, votul senatorului roman este un proces de constiinta familiala", afirma IPS Bartolomeu Anania. Ulterior, Inaltul Prelat declara, pentru ziarul ZIUA, ca, "daca, totusi, statul roman nu va reusi sa obtina averea Gojdu, vom fi obligati, in calitate de executori testamentari, sa transferam acest caz Forului international de la Strasbourg, mai exact Curtii Europene pentru Drepturile Omului, pentru ca este vorba despre apararea drepturilor unor tineri care trebuie sa beneficieze de bunurile Gojdu". Anania aprecia ca Ordonanta anti-Gojdu reprezinta "un esec al diplomatiei romanesti" si reafirma faptul ca "nimeni nu are voie sa dispuna de o avere privata, care apartine tinerilor ortodocsi, asa cum este aceea a lui Emanuil Gojdu, si sa ignore un testament care are valoare de lege nationala si internationala". (Luciana POP)
Presa americana a urmarit cu maxima atentie criza politica de la Bucuresti, remarcand popularitatea lui Basescu, stagnarea reformelor si esecul combaterii coruptiei
Vocea Americii
Criza suspendarii presedintelui Basescu a fost urmarita cu maxima atentie de presa americana. O monitorizare a presei de peste Ocean pe luna aprilie ne dezvaluie faptul ca intre 29 martie si 24 aprilie in presa americana au aparut 40 de stiri despre Romania in care se face referire la suspendarea presedintelui Basescu si criza politica de la Bucuresti. Stiri despre Romania au aparut in ziare ca Washington Times, Washington Post, New-York Times Chicago Tribune, Orlando Sentinel, Seattle Post-Intelligencer, Wall Street Journal, Investor's Business Daily, Los Angeles Times, ca si pe agentii de presa intre care Dow Jones International News, Reuters, Associated Press Financial Wire, United Press International. In calitate de aliat al SUA, Romania a avut parte de o monitorizare atenta in ultima luna, principalele teme abordate fiind influenta negativa crizei politice de la Bucuresti asupra economiei si opinia proasta a Uniunii Europene fata de stagnarea reformelor din Romania.
foto: Rompres Afectarea economiei
"O furtuna politica in Romania ar putea afecta pe unul dintre cei mai noi membri ai Uniunii Europene prin cresterea cheltuielilor guvernamentale. Saptamana trecuta Parlamentul a votat pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu dupa ce a fost acuzat de interferente politice", scria Wall Street Journal pe 24 aprilie. "In vreme ce presedintia are un mic impact asupra politicii, investitorii urmaresc cu atentie o coalitie ad-hoc, condusa de Partidul National Liberal al premierului Calin Popescu Tariceanu si Partidul Social Democrat aflat in Opozitie. Noua alianta ar putea duce la reducerea politicii fiscale si la o crestere a presiunii asupra preturilor si deficitului actual al tarii, afirma economistii. Perspectiva alegerilor anticipate de asemenea creste riscul unei paralizii a politicii economice", se mai afirma in articolul Wall Street Journal.
Cotidianul financiar mai aprecia ca dupa prezentarea performantelor economice ale Romaniei ca "Aceste tendinte benigne ar putea fi blocate. Politica interna confuza indica faptul ca schimbarile structurale legate de UE ar putea stagna, inclusiv efortul crucial de curatire a sistemului judiciar pentru combaterea coruptiei. Daca alegerile prezidentiale anticipate ar declansa alegeri parlamentare anticipate s-ar putea ajunge la scaderi semnificative salariale si fiscale". "Investitorii spun ca schimbarea din coalitia parlamentara s-ar putea dovedi durabila doar daca sunt facute concesii social-democratilor. Schimbarea politicilor ar putea afecta progresul tarii catre o eventuala intrare in zona euro", mai afirma Wall Street Journal.
Popularitatea lui Basescu
Presa americana a remarcat de fiecare data cand a vorbit de criza de la Bucuresti popularitatea presedintelui. Editia din 24 aprilie a Wall Street Journal afirma ca "Mutarea de suspendare a presedintelui Basescu trebuie sa fie aprobata printr-un referendum, ceea ce este improbabil data fiind popularitatea mare a presedintelui si dificultatea de a atrage indeajuns de multi cetateni la acest vot". Agentia de presa Reuters nota pe 23 aprilie ca "Analistii si comentatorii politici spun ca Basescu va supravietui referendumului si isi va relua mandatul. Reformistul popular, apreciat de observatorii occidentali pentru pozitia sa anti-coruptie si-a castigat popularitatea prin atitudinea sa directa". United Press International titra pe 23 aprilie "Romanii il sustin pe presedintele suspendat", afirmand ca "Presedintele Romaniei Traian Basescu, suspendat de Parlament pentru abuz de putere spera ca referendumul il va pastra la putere". Pe 20 aprilie Reuters cita un diplomat european care afirma ca "Basescu a fost un motor al reformelor si un sustinator al reformelor la un nivel mai inalt decat obisnuiau sa fie politicienii romani. Multi l-au vazut ca fiind impotriva interesului lor". Chicago Tribune afirma pe 20 aprilie ca "Presedintele Basescu a castigat inimile cetatenilor sai prin charisma sa dura, ducand Romania in Uniunea Europeana si atragand investitii straine de milioane de dolari prin deschiderea economiei". (George DAMIAN)
Nicholas Taubman: Pastrati democratia intacta!
Ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman, isi exprima ingrijorarea fata de evolutia situatiei politice din Romania, intr-un interviu acordat "Revistei 22", preluat de Hotnews. "In orice competitie electorala corecta, trebuie sa existe sanse egale pentru toti; cartile nu ar trebui sa fie aranjate impotriva vreunui candidat sau a altuia", sustine ambasadorul.
"Credem cu adevarat in relatiile romano-americane, le pretuim foarte mult si le vom continua si pe viitor. Cu toate acestea, as dori sa adaug faptul ca statutul de membru NATO si UE implica numeroase alte lucruri, inclusiv angajamentul de a respecta standarde inalte de guvernare democratica - si aceasta nu doar in teorie, ci si in practica. Sunt ingrijorat cu privire la unele lucruri pe care le-am auzit in ultimele saptamani despre jocuri si tactici politice care nu mi se par fair-play. In orice competitie electorala corecta, trebuie sa existe sanse egale pentru toti; cartile nu ar trebui sa fie aranjate impotriva vreunui candidat sau a altuia. Aud mereu numerosi politicieni vorbind despre "scenarii". Cred ca acum ar trebui sa existe un singur scenariu: acela al sanselor egale si al unei competitii in care regulile jocului sa nu se schimbe de pe o zi pe alta".
"A fost un drum lung si Romania a inregistrat numeroase progrese. Dar am mai spus ca situatia politica actuala a ridicat cateva semne de intrebare pentru investitori si oameni de afaceri, dar nu numai. Am spus de multe ori ca este extrem de important ca Romania sa continue sa inregistreze progrese in domeniul reformei justitiei si in special al luptei impotriva coruptiei. Pastrarea credibilitatii este esentiala din mai multe puncte de vedere, inclusiv cel al capacitatii Romaniei de a asigura prosperitatea cetatenilor sai si de a pastra democratia intacta". Intrebat daca actuala criza politica i-ar putea indeparta pe investitorii americani, Taubman a explicat: "O mare parte a timpului meu este dedicata actiunilor de convingere a investitorilor americani sa vina in Romania si sa contribuie la dezvoltarea si prosperitatea acestei tari. Sunt foarte optimist in privinta Romaniei; exista numeroase semnale pozitive, inclusiv o puternica dezvoltare economica in ultimii ani. Cu siguranta, multe companii americane sunt interesate. Dar numai Romania poate crea un climat de afaceri pozitiv. Acest lucru nu este valabil numai din punctul de vedere al americanilor, intrucat primesc expresii de ingrijorare si din alte parti. Un climat de afaceri care este bun pentru americani este asemanator unui astfel de climat pentru partenerii dumneavoastra europeni. Trebuie sa existe statul de drept, previzibilitate si stabilitate. Mai sunt multe de facut in ceea ce priveste lupta impotriva coruptiei. Cu cat situatia politica agitata dureaza mai mult, cu atat investitorii vor avea mai multe semne de intrebare". (Anca HRIBAN)
EurActiv: Coruptia - o norma in Romania
Eforturile Bruxelles-ului par sa fi avut un efect mic asupra coruptiei din Romania, iar populatia acestei tari considera coruptia o norma.
Aceasta este concluzia lui M. Gilman, intr-o scrisoare adresata publicatiei online EurActiv, pe baza experientelor traite in tara noastra. "Dupa ce am trait cinci ani in Afganistan, am avut impresia ca am trait exemplul tipic al coruptiei. Asta a fost insa pana sa ajung in Romania. Din proprie experienta am invatat, spre exemplu, ca atunci cand ai nevoie de tratament medical trebuie sa ai buzunarele foarte largi", afirma Gilman in textul de pe EurActiv, explicand ca doctorii nici nu te baga-n seama daca nu le oferi inainte o anumita suma de bani. "Justitia este un alt domeniu al unei serioase coruptii. Am avut o experienta personala in acest sens, cand, intalnindu-ma cu niste avocati pentru a ma informa despre o actiune penala pe care doream sa o formulez impotriva unui cetatean roman, pentru frauda, am ramas socat dupa ce mi s-a adus la cunostinta ca va trebui sa rezerv o anumita suma (4.000 de dolari) pentru a mitui autoritatile astfel incat acestea sa isi faca treaba corect", se plange in scrisoare M.Gilman. Nimic nu se poate face, la orice nivel din Romania, in absenta buzunarelor largi si fara o distribuire generoasa a banilor, considera autorul scrisorii, care se intreaba retoric daca Europa si-a dorit asa ceva atunci cand a permis Romaniei sa se alature UE. (L.P.)
Suspendarea ingrijoreaza UE
Pe 22 aprilie Reuters nota ca presedintele Basescu a fost apreciat pentru pozitia sa anti-coruptie "iar suspendarea sa a declansat ingrijorare in Uniunea Europeana privind viitorul reformelor din justitie si combaterea coruptiei rampante (...) Romania se lupta sa limiteze coruptia raspandita la toate nivelurile societatii si sa cladeasca o incredere publica in institutiile de stat dupa decenii de regim comunist represiv". (G.D.)
Esecul adoptarii Legii ANI
Agentia de presa Bloomberg nota pe 21 aprilie ca "Conflictul (dintre presedintele Basescu si premierul Tariceanu, n. red.) a izbucnit dupa 1 ianuarie, impiedicand guvernul sa indeplineasca solicitarile Uniunii Europene, inclusiv pasii necesari pentru combaterea coruptiei. De asemenea, a impiedicat Guvernul in crearea programelor pentru absorbirea celor 32 de miliarde de euro din ajutoarele europene. Combaterea coruptiei este principala solicitare a Uniunii Europene, o tara apreciata de Transparency International ca fiind cea mai corupta din Uniunea Europeana. Esecul in adoptarea codului penal si a legii care sa permita investigarea averii demnitarilor ar putea declansa limitarea unor drepturi ale Romaniei in UE". (G.D.)
Instabilitatea incetineste reforma
United Press International arata pe 3 aprilie ca "Uniunea Europeana este ingrijorata de instabilitatea politica din Romania care incetineste reformele din domeniul justitiei si combaterii coruptiei" - afirmatie pusa in legatura cu remanierea Cabinetului Tariceanu. "Ministrul Justitiei Monica Macovei a fost printre ministrii demisi de Tariceanu. Oficiali de la Bruxelles o considera ca fiind principalul reformator care a ajutat Romania sa adere la Uniunea Europeana la 1 ianuarie. Oficiali ai Uniunii Europene vor vizita Romania in cursul acestei luni pentru a verifica progresele facute in combaterea crimei organizate si a coruptiei. Daca nu va fi satisfacut de rezultate, Bruxelles-ul ar putea impune sanctiuni impotriva Guvernului Romaniei". (G.D.)
UE priveste cu neliniste
Pe 20 aprilie Associated Press afirma ca "Uniunea Europeana a privit cu neliniste (criza politica de la Bucuresti, n. red.) deoarece se asteapta ca Romania, care i s-a alaturat la 1 ianuarie, sa continue cu reformele de eradicare a coruptiei si de imbunatatire a economiei pana la standardele membrilor mai bogati din occident". (G.D.)