Luna mai aduce, in acest an, primul val de testari nationale la care sunt supusi elevii de gimnaziu, dupa ce Ministerul Educatiei a reusit "performanta" sa extinda acest tip de evaluare pana in clasa a VII-a. Este vorba despre tezele unice, introduse in sistemul de invatamant de fostul ministru Mihail Hardau si preluate fara prea multe comentarii de succesorul sau, Cristian Adomnitei.
Hardau a incercat sa organizeze acest nou tip de teze inca din primul semestru, dar si-a tinut secreta decizia pana in prag de testare, motiv pentru care si-a urcat in cap atat sindicatele profesorilor, cat si pe parinti si pe elevi. Opozantii sustineau ca sistemul nu era pregatit pentru un test nou, astfel ca "experimentul" a fost mutat in semestrul al doilea. Mai pe romaneste, fostul ministru nici macar nu elaborase, la vremea respectiva, Metodologia, aceasta fiind aprobata abia in luna februarie 2007. In opinia lui Hardau, tezele nationale sunt menite, in primul rand, sa-i responsabilizeze pe profesori, iar in al doilea rand, sa-i ajute pe elevi sa invete constant si nu sa promoveze usor. Pentru toti ceilalti insa, este vorba despre un nou experiment care se face pe scolari, iar de rezultatul lui vor depinde deciziile ulterioare care privesc finalizarea gimnaziului.
Adomnitei in ton cu predecesorii
Noul ministru a preluat din mers stilul predecesorilor sai in domeniul examenelor, supraveghind atent organizarea simularii tehnice a transmiterii electronice a subiectelor pentru tezele cu subiect unic, care s-a desfasurat, in 18 aprilie, fara elevi, in 30% din unitatile de invatamant. Cum, la simulari, stam intotdeauna bine, si in acest caz operatiunea a decurs "brici". Respectand traditia, Adomnitei s-a simtit dator sa transmita inspectoratelor scolare un set de masuri organizatorice pentru desfasurarea in bune conditii a tezelor cu subiect unic. Pe scurt, nota cu masuri se adresa, de fapt, directorilor de scoli, carora li se aducea la cunostinta ca "trebuie sa asigure spatiile necesare derularii tezei cu subiect unic, in intervalul orar 12.00-12.50, atat pentru elevii care studiaza in programul de dimineata, cat si pentru cei din programul de dupa-amiaza".
Restul indicatiilor din adresa continua pe acelasi ton: "Eliberarea salilor de clasa, precum si accesul elevilor in acestea se va realiza intre orele 11.30-12.00. In scolile in care se desfasoara cursuri in ture, eliberarea salilor de clasa se va realiza in intervalul 13.00-13.30". Mai mult, "directorii unitatilor de invatamant au obligatia sa organizeze tezele nationale in asa fel incat procesul instructiv educativ al celorlalte clase sa nu aiba de suferit". In fine, ministrul Educatiei atrage atentia Inspectoratelor Scolare Judetene, respectiv Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, de faptul ca raspund de securitatea si confidentialitatea subiectelor din momentul in care le primesc si pana acestea ajung in scoli.
Cobaii Educatiei
Viziunea conducerii Ministerului Educatiei este generoasa: daca tezele unice vor decurge bine, ele ar putea inlocui testele nationale, organizate in prezent in clasa a VIII-a, ultima din cliclul gimnazial. Matematica este prima disciplina la care cei peste 225.000 de elevi de clasa a VII-a vor sustine teza cu subiect unic. Proba se desfasoara vineri, 4 mai, si va fi urmata de cea la Limba si literatura materna, pe 10 mai, si de teza unica la Limba si literatura romana, pe 17 mai. Pentru elevii care absenteaza la prima sesiune exista o perioada speciala de teze, pe 5, 8 si 12 iunie, iar pentru cei amanati - pe 21, 23 si 28 august. Elevii sunt reprogramati, numai o singura data, sa sustina fiecare teza la care au absentat.
Revenirea la examenul de admitere
Din ce in ce mai mult este sustinuta ideea revenirii la examenele de admitere atat in liceu, cat si in facultate, intrucat "coruptia ar fi fost mai mica". Totusi, in Europa, admiterea presupune evaluari periodice foarte serioase si nu examene. O evaluare nationala unitara a elevilor pe durata a doi ani ar fi suficienta si mai realista pentru admiterea in clasa a IX-a, dupa cum afirma fostul sef al Educatiei. Poate ca nici scolarii romani nu ar trebui supusi la presiunea unor examene daca sistemul de evaluare ar fi corect. Goana dupa note mari - care de foarte multe ori nu reflecta pregatirea elevilor, ci doar afinitatea unor dascali pentru un anumit scolar si familia acestuia - trebuie sa dispara. Sirurile de mici genii in care, in ciclul primar, toata clasa primeste premii, trei sferturi coronite, deja frizeaza ridicolul, cu atat mai mult cu cat statisticile releva in timp contrariul. Mii de absolventi cu medii mari in gimnaziu abia daca reusesc sa termine liceul, iar tot atatia "geniali" la bacalaureat nu pot promova primii ani de facultate.