Imagistica creieruluiIn ultimii 15 ani s-auinregistrat progrese in intelegerea mecanismelor care determina instalarea unei necrutatoare boli: scleroza in placi sau scleroza multipla. Aceste progrese au fost posibile gratie imagisticii cerebrale. &
Imagistica creieruluiIn ultimii 15 ani s-auinregistrat progrese in intelegerea mecanismelor care determina instalarea unei necrutatoare boli: scleroza in placi sau scleroza multipla. Aceste progrese au fost posibile gratie imagisticii cerebrale. Scleroza multipla face parte din familia bolilor autoimune si ataca sistemul nervos central, format din creier si maduva. Incidenta este mai mare la nivelul populatiei feminine. Potrivit definitiilor din dictionarele de specialitate, organismul afectat de aceasta boala produce anticorpi si globule albe " limfocite ", pe care ii indreapta impotriva proteinelor din teaca de mielina, un invelis gras ce protejeaza fibrele nervoase din creier si maduva spinarii. Aceasta are drept rezultat inflamarea tecii de mielina si a nervului pe care il inconjoara. Locurile in care mielina este distrusa apar ca niste cicatrici. In cele din urma aceste leziuni pot incetini sau impiedica descarcarea impulsurilor nervoase care controleaza coordonarea muschilor, sensibilitatea si vederea. Din pacate, aceasta boala invalidanta ataca adultul tanar. Cresterea numarului limfocitelor este pusa pe seama scaparii de sub control a proceselor inflamatorii vinovate fiind niste celule care au aceasta misiune, dar care, din cauza putinatatii lor, nu-si mai pot indeplini misiunea. Or, noile terapii vizeaza tocmai tinerea sub control a procesului inflamatoriu. LEZIUNI. Recent, doctorul Bruno Stankoff din cadrul compexului spitalier Pitia-Salpatriare din Paris, sublinia ca, in prezent, imagistica permite vizualizarea leziunilor inflamatorii si a leziunilor asupra mielinei. "Dar prin imagistica de maine, cea a viitorului apropiat, vom vizualiza leziuni de dimensiuni microscopice". Un alt domeniu important al cercetarii il reprezinta refacerea mielinei, despre care stim ca uneori survine spontan, sustine profesorul Catherine Lutetzki din cadrul aceleiasi institutii. Aceasta refacere spontana acopera aproximativ o buna parte dintre leziuni. Dar exista moduri bune, dar si gresite de reparare la nivelul celulei nervoase. Iar cercetarile actuale se axeaza pe intelegerea acestui fenomen. In urma cu 15 ani nu se putea vorbi de tratamente. Cele prescrise azi permit reducerea simptomelor si a crizelor. Sunt tratamente din clasa imunomodelatoarelor care reduc cu aproximativ 30% frecventa crizelor. Cea mai noua molecula prescrisa deja in Uniunea Europeana diminueaza cu aproape 60% crizele.
Despre autor:
