Unul dintre numeroasele avantaje ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana este posibilitatea de a accesa fonduri structurale, instrumente financiare menite sa actioneaze pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre diferite regiuni.
Unul dintre numeroasele avantaje ale aderarii Romaniei la Uniunea Europeana este posibilitatea de a accesa fonduri structurale, instrumente financiare menite sa actioneaze pentru eliminarea disparitatilor economice si sociale intre diferite regiuni. Astfel, absorbtia celor peste 30 de miliarde de euro destinate Romaniei in perioada 2007-2013 are un rol decisiv asupra procesului de integrare a tarii noastre. Instabilitatea guvernamentala din ultimele luni va tine insa departe tara noastra de banii europeni. Mai mult decat atat, exista riscul ca Romania sa contribuie la bugetul Uniunii cu sume mai mari decat cele pe care le primeste inapoi. Statistica arata ca statele care au aderat la UE in mai 2004 nu au depasit un grad de absorbtie mai mare de 10% din fondurile structurale pana la sfarsitul anului 2006. Astfel, asteptarile Ministerului Economiei si Finantelor pentru un nivel de absorbtie a fondurilor europene mai mare de 10% in anul 2007 sunt nerealiste si fanteziste. Cert este ca o rata de absorbtie de sub 40% a fondurilor europene transforma tara noastra intr-un contribuitor net la bugetul Uniunii. Absorbtia integrala a fondurilor europene ar permite Romaniei sa inregistreze, in 2013, un ritm de crestere a PIB cu 15% mai mare decat in cazul absentei acestora. O alta consecinta a absorbtiei fondurilor europene ar fi reducerea somajului la circa 5%, fata de 10%-12% in cazul lipsei finantarilor. Domenii precum infrastructura, educatia, sanatatea, dezvoltare locala si intreprinderi mici si mijlocii vor cunoaste o crestere substantiala. De asemenea, aceste fonduri pot fi folosite pentru sprijinirea masurilor de ocupare a fortei de munca si dezvoltarea resurselor umane. Tot in cazul in care Romania va reusi sa contracteze integral sumele alocate de UE, veniturile bugetare se vor situa la un nivel inalt, ceea ce va conduce la mentinerea unor deficite bugetare mai scazute, in pofida cheltuielilor prevazute pentru co-finantarea proiectelor europene. Astfel, in cazul in care Romania ar absorbi in acest an integral fondurile UE, deficitul bugetar ar urma sa fie de aproximativ 2,2% din PIB. Toate acestea vor ramane insa doar cifre insirate pe hartie, in cazul in care autoritatile nu se mobilizeaza pentru cresterea gradului de absorbtie. Optimismul prezent in declaratiile politice nu va suplini lipsa oricarei strategii pentru perioada post-aderare. Milioane de euro din fondurile comunitare au fost irosite deja din cauza disfunctionalitatilor din administratie. Cel mai relevant exemplu de pierdere a fondurilor europene este situatia din agricultura. Cele 440 de milioane de euro pe care fermierii romani ar trebui sa le primeasca anul acesta de la bugetul UE, prin schema de plati directe pe suprafata, ar putea fi pierduti, nu numai pentru ca din cei 1,5 milioane de posibili beneficiari au depus cereri doar 700.000 de persoane, dar exista si riscul activarii clauzei de salvgardare pentru agricultura de catre Comisia Europeana. Aceasta permite Bruxelles-ului sa suspende 25% din alocarea financiara pe 2007 pentru platile directe, intrucat in raportul de tara din 26 septembrie se specifica clar ca Agentiile de plati care gestioneaza fondurile europene destinate fermierilor trebuie sa functioneze. Cresterea nivelului de absorbtie a fondurilor europene trebuie sa reprezinte o prioritate pentru Guvern in perioada imediat urmatoare. Altfel, Romania este pe punctul de a pierde cativa ani pe drumul integrarii europene, timp in care decalajul care ne separa de celelalte state din UE va creste, in loc sa se diminueze.
Despre autor:
