"Gardianul", unul dintre putinele cotidiane care se mai oboseste sa treaca dincolo de comunicatele oficiale, pentru a dibui dedesubturile jegoase ale vietii noastre politice, a dezvaluit, in numarul de vineri, 27 aprilie 2007, smecheria prin care Asp
"Gardianul", unul dintre putinele cotidiane care se mai oboseste sa treaca dincolo de comunicatele oficiale, pentru a dibui dedesubturile jegoase ale vietii noastre politice, a dezvaluit, in numarul de vineri, 27 aprilie 2007, smecheria prin care Aspazia Cojocaru, de la Curtea Constitutionala, a fost declarata fecioara democratica de catre CNSAS. Dupa ce hotarase ca distinsa a facut politie politica, semnand delatiuni sub numele de cod Ana, Colegiul a revenit spectaculos proclamand-o victima a Securitatii. Argumentul care i-a convins pe membrii Colegiului - dezvaluie ziarul -ar trebui sa te faca sa razi in hohote, daca nu ti-ai aminti imediat ca decizia aberanta se inscrie in crancena batalie politica actuala. E vorba de un document eliberat de Parohia Sfantul Nicolae Domensc din Dorohoi prin care se dovedeste ca Aspazia Cojocaru a primit la botez numele de Ana. Cum delatiunile erau semnate cu numele de cod Ana, ditamai judecatoarea Curtii Constitutionale a sustinut nici mai mult nici mai putin ca Ana nu e un nume de cod, ci chiar numele sau din scaldatoare, cand, potrivit zicalei, nasul a vazut intaia si ultima oara.  Astfel ca notele informative au devenit peste noapte informari oficiale smulse de Securitate. Despre membrii Colegiului circula legenda ca s-ar pricepe cat de cat la arhivele fostei Securitati. Sub acest semn ne-am fi asteptat ca domniile lor sa tina cont de faptul ca numele de cod al informatorului era ales de acesta (vezi cazul Mona Musca), intr-un context de excesiva bunavointa al ofiterului de caz. Cand i s-a spus ca-si poate alege singura numele de cod, Aspazia Cojocaru, brusc lovita de nostalgia meleagurilor dorohoiene, si-a amintit de numele de botez. Asa a ajuns ea sa semneze cu numele de cod Ana, o trimitere la Ana Karenina presupunand, totusi, un anume efort cultural. Asadar, tocmai documentul invocat de judecatoare ar fi trebuit sa se constituie intr-un argument in plus ca Ana e nume de cod. CNSAS a procedat insa invers.  De ce ?
Un raspuns ni-l poate da taifasul telefonic dintre Traian Basescu si Claudiu Secasiu, taifas dezvaluit de chiar presedintele autosuspendat in discursul sau din seara zilei de 18 aprilie 2007.  Despre deciziile cu cantec ale CNSAS s-a mai scris. S-au lansat si ipoteze despre faptul ca unii membri ar fi santajabili, ba char si interesati financiar. Disputa va continua, probabil, cu dat din gura de o parte si de alta, cum sta bine in tara trancanelii absolute.  E limpede insa ca, indiferent de cine ar fi membrii Colegiului, nu asta e problema de esenta. Problema e reprezentata de o anomalie grava a vietii noastre politice de azi. E vorba de transarea unor dispute crancene intre fortele politice ale tarii de catre institutii alcatuite dintr-un numar restrans de oameni, numiti, culmea! tot de fortele politice. Verdictul in cazul Aspaziei Cojocaru are consecinte politice cruciale. Curtea Constitutionala a fost acuzata de a fi dat decizii favorabile lui Traian Basescu sub amenintarea santajului cu trecutul. Daca s-ar fi confirmat primul verdict, decizia CNSAS ar fi fost folosita de adversarii presedintelui autosuspendat in campania pentru Referendum ca o dovada ca decizia Curtii in cazul suspendarii a fost incorecta. Admitand constestatia Aspaziei Cojocaru, CNSAS a facut jocurile lui Traian Basescu. Sa nu uitam ca, in discursul din 18 aprilie 2007, domnia sa a respins acuzatiile aduse judecatorilor Curtii de a fi santajabili.  Importanta deciziei luate de CNSAS ne atrage atentia asupra unei alte institutii ajunse in ultimul timp, in mod absurd, la ipostaza de arbitru absolut al vietii noastre politice: Curtea Constitutionala. Experienta postdecembrista arata ca judecatorii Curtii au fost propusi si numiti de catre partidele politice nu pentru competenta sau integritatea lor, ci pentru a oferi o sinecura unor fosile. Cei mai multi judecatori sunt astfel, cum ii marturiseste biografia, rebuturi ale regimului FSN-ist. Dupa ce au slujit regimul FSN-ist in bucatarii si grajduri, ei au primit o recompensa prin numirea la Curtea Constitutionala.  Batalia politica din ultimul timp a facut ca adversarii sa apeleze la Curtea Constitutionala pentru a-i arbitra. Curtea Constitutionala e insa alcatuita din persoane care n-au fost pregatite nicicum pentru aceasta ipostaza tinand mai degraba de o republica bananiera decat de o tara membra a Uniunii Europene.  Trimise de partidele politice ca sa doarma pe banii statului, persoanele care alcatuiesc Curtea Constitutionala au capatat o putere nefireasca intr-un stat democratic.  O aberatie careia ii poate pune capat doar schimbarea Constitutiei.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.