Povestea Ralucai Stroescu, managerul de audit de la multinationala Ernst&Young, care a murit singura in propriul apartament la sfarsitul saptamanii trecute, a generat o noua dezbatere in Romania.  S-a nascut chiar o mica revolutie online, un soi de Daciada impotriva multinationalelor care au venit aici pentru a exploata la maximum forta de munca. Expresii ca "sclavi in propria noastra tara", "cinismul si exploatarea corporatiilor", "carne de tun", "capitalism salbatic", "mirajul capitalismului", "valorile noastre", "alegerea ei", "munca dauneaza grav sanatatii" au circulat in aceste zile pe internet. Mihai Morar a incercat pe blogul sau (http://morar.hotnews.ro) sa schiteze "portretul tanarului corporatist din Romania". A rezultat imaginea unui roman dinamic, dar in criza de timp, stresat, care isi neglijeaza familia, care isi permite sa plateasca ratele pentru locuinta si masina de care nu are insa vreme sa se bucure. Si care, seara, adoarme cu laptopul in brate sau cu telefonul la ureche.  LA MUNCA! In cultura companiilor multinationale, munca asidua este o valoare esentiala. In firmele de audit, prima jumatate a anului este cea mai solicitanta. "Uneori, poti sa stai saptamani intregi degeaba, dar atunci cand trebuie sa muncesti, o faci fara comentarii, pana termini ce ai de rezolvat", ne-a spus o auditoare. Este pretul pe care angajatii corporatiilor il platesc pentru salariul decent, biroul modern si curat si pentru corectitudinea in relatiile angajat-angajator, total opusa balcanismului de care inca dau dovada "sereleurile" romanesti. Angajatii romani ai marilor corporatii lucreaza intr-un mediu cosmopolit si sunt trimisi la traininguri sau in detasari in Occident. Dar nu au timp sa ia masa de pranz sau sa intalneasca cu prietenii. Firmele le acorda asigurari medicale la clinici private, dar nu au timp sa-si programeze un banal control medical.  ï¿½NTREBARI. "De ce nu si-a dat demisia?", "De ce nu a putut sa se opreasca?" - asa au sunat multe intrebari. Putini dintre cei care pun asemenea intrebari stiu ca, in companiile multinationale, cuvintele "nu pot" sunt rostite extrem de rar sau niciodata. "Cand seful imi dadea un task imposibil nu spuneam niciodata "Nu". Nici nu e bine sa refuzi sau sa spui clar ca nu se poate face asa ceva, pentru ca "nu pot" este o expresie tabu", relateaza Ioana Mihalache, middle manager in sucursala romaneasca a unei multinationale.  CIFRE. Potrivit unui studiu al Fundatiei Europene pentru imbunatatirea Conditiilor de Munca si Viata, peste 50% dintre romani sunt nemultumiti de conditiile de munca din cauza potentialelor riscuri la adresa sanatatii si sigurantei. Studiul a mai scos la iveala ca mai mult de o treime dintre angajatii din sectorul privat au un program de lucru neregulat, fata de numai circa 4% din angajatii de la stat. Angajatii din sectorul privat lucreaza mai mult in week-end decat bugetarii, fara mari diferente intre barbati si femei. Programul neregulat de lucru, concluzioneaza raportul, este cel mai intalnit in sectorul privat din marile centre urbane. Tot in sectorul privat sunt majoritari angajatii care nu si-au luat concediu legal de odihna. Pentru 60% din angajatii din companiile private, oboseala este cea mai mare problema legata de locul de munca, fata de numai 32% din angajatii bugetari care se plang de aceasta problema. In schimb, angajatii de la stat se plang mai mult de stres decat cei din companiile private.  Datele Eurostat arata ca media saptamanala a orelor de lucru efectuate de un salariat roman depaseste 41, aproape de media europeana. Daca aceste date nu sunt citite impreuna cu cele referitoare la productivitatea muncii, pot genera false sentimente de mandrie. La acest capitol, Romania se afla printre tarile din UE cu cea mai mica productivitate. Eficienta muncii romanesti lasa de dorit, asa ca se incearca suplinirea ei printr-un volum mai mare. Potrivit acelorasi date, cea mai bine plasata regiune din tara la capitolul productivitate este Bucurestiul.  In Uniunea Europeana, numarul orelor de munca este in scadere, legislatia europeana (Directiva 93/104) reglementand durata maxima de 48 de ore a unei saptamani de munca. Spre deosebire de Europa, Statele Unite au cunoscut o crestere a timpului de lucru.   LA ALTII, MAI RAU