Furtul Flotei, denuntat la Parchet din 1992

In septembrie 1997 Ministerul Transporturilor a redactat un raport despre situatia Flotei Maritime Romane de Transport privind "Organizarea, starea tehnica si exploatarea flotei maritime in perioada 1990-1996". Conform documentului, la 1 ianuarie 1990 flota de transport a Romaniei avea 288 de nave cu un tonaj de 5614 mii tone TDW impartita astfel: 188 cargouri de marfuri generale, reprezentand 25,6l % din flota, 12 tancuri petroliere (19, 5 %), 70 de mineraliere (53,2 %) si 18 nave specializate (1,7 %). Pana in 1970 fusesera construite 54 de nave; intre 1970-1975 - 44 de nave, intre 1975-1980 - 91 de nave, intre 1980-1985 - 69 de nave, iar intre 1985-1990 - 30 de nave. In anii 1990-1991-1992 personaje interesate in distrugerea flotei (dupa specialistii englezi a patra din lume la acea data) au pus in circulatie zvonuri in sensul ca navele flotei de transport romane erau depasite, fiind adevarate pericole pentru siguranta navigatiei.
O buna parte a presei a contracarat cu vigoare aceste zvonuri dovedind cu probe imposibil de respins ca unele din navele instrainate in acei ani ca fiind bune de dat la fier vechi au fost revopsite, rebotezate, ajungand din nou in Portul Constanta. Fost corespondent al ziarului Romania Libera la Constanta, timp de 10 ani (1990-2000), am urmarit indeaproape fenomenul disparitiei flotei nationale maritime, in paralel cu distrugerea flotei de pescuit oceanic, una dintre insemnatele surse de bogatie a Romaniei. Am scris in perioada amintita peste 100 de articole despre situatia flotei romane. Afirmatiile mele mi-au adus in 3 randuri procese, cu inerentele chemari la Parchet si in instanta, de fiecare data reclamantul neprezentandu-se, in consecinta pierzand procesele si fiind obligat la plata cheltuielilor judiciare. Fiind dat in judecata de doua ori de catre "partea vatamata Traian Basescu", iar o data de catre Traian Basescu impreuna cu faimosul Calin Marinescu (Shogunul), unul dintre principalii demolatori ai flotei. Ca un amanunt picant, relatez faptul ca la instanta bucuresteana unde cei doi promovasera plangere penala impotriva mea, avocatul lor a pus in vedere judecatorului ca, in virtutea culpei inculpatului, instanta nu este indreptatita sa judece direct fapta, vinovatia, grava in conceptia lor, urmand a fi stabilita mai intai de Parchet, unde in treacat fie spus, n-am fost chemat nici pana in ziua de astazi.
"Welcome, Mister Page!"
La 8 ianuarie 1992 am publicat articolul "Welcome, Mister Page!" - exclama escrocii din Transporturile Navale" a carui fraza de inceput era urmatoarea: "Supunem atentiei Parlamentului, d-lui Prim Ministru, Procuraturii Generale, si nu in ultima instanta, fireste opiniei publice: la 22 noiembrie 1991 pe Dunare, la bordul navei Albatros, o <<echipa de soc>> din Ministerul Transporturilor a venit decisa sa impuna o anume solutionare a consecintelor naufragiului navei sovietice Rostock". Precizam ca, potrivit unor specialisti, vaporul esuat putea fi foarte repede ranfluat fara intarzierea de ani buni de zile si fara imensele cheltuieli suportate de contribuabili. Puneam in acel articol o serie de intrebari: de ce echipa de la Bucuresti a evitat jurisdictia romana, de ce s-a apelat la un intermediar particular si nu la specialistii in litigii maritime de la Departamentul Transporturilor Navale si la experienta lor de zeci de ani, de ce un ins din anturajul lui Calin Marinescu a mintit cu nerusinare prezentandu-l pe un participant la acea afacere ca fiind "reprezentant al Navromului", desi nu avea nici un fel de calitate in acest sens, el apartinand unei firme private, pe banii cui s-a facut deplasarea lui Calin Marinescu si a sefului de atunci al Inspectoratului Navigatiei Civile la Londra la intalnirea cu o firma britanica interesata de operatiunile de ranfluare plus alte intrebari jenante. Urmarea articolului a fost chemarea d-lui Basescu in fata Camerei Deputatilor pentru a da explicatii. In ziua consecutiva aparitiei articolului am fost chemat de urgenta la redactie si impreuna cu redactorul sef de la acea vreme, dl Mihai Creanga, m-am deplasat la Ministerul Transporturilor unde am fost primiti de insusi titularul institutiei, dl Traian Basescu care mi-a spus, jumatate in gluma jumatate in serios, ca nu se astepta ca un constantean sa se lege de un alt constantean. Ne cunosteam fiindca inainte de acest episod ii solicitasem un interviu. De fata cu dl Creanga, dl Basescu mi-a spus ca in legatura cu Rostock-ul are "o roaba de acte". Intr-adevar semnatura d-lui Basescu nu apare - cel putin din cate stiu eu - pe actele emise in timpul instrainarii flotei romane. Cu o singura exceptie.
Acuzele lui Siromascenco
"Basescu Traian este cel care, alaturi de alti complici, a pus la cale si a realizat instrainarea si falimentarea flotei". Sub acest titlu am publicat la 04.04.1998, in pagina de dezvaluiri a Romaniei Libere, un amplu interviu dat de dl. Stefan Siromascenco, pe atunci liderul in exercitiu al Federatiei Sindicatelor Libere Feroviare de Ramura Miscare-Comercial din SNCFR.
Subiectul interviului era denuntul penal trimis Procuraturii, si, in copie, si d-lor Emil Constantinescu, Ion Diaconescu, Victor Ciorbea, Valeriu Stoica, Gavril Dejeu si Sorin Moisescu la data de 17 februarie 1998. Interviul era al doilea in legatura cu Traian Basescu acordat cotidianului in chestiune dupa cel intitulat "Basescu a pus umarul la daramarea guvernului Roman" (28.01.1997). Mentionez in mod expres ca Traian Basescu nu a replicat nici primului, nici celui de-al doilea interviu, lucru de mirare daca ne gandim la frecventa aparitiilor sale in acea perioada pe micul ecran si la virulenta luarilor sale de cuvant.
Declaratia d-lui Siromascenco incepea astfel: "in componenta Camerei Deputatilor din Parlamentul Romaniei se afla unul din cei mai mari si periculosi escroci - numitul Basescu Traian - cetatean roman care a indeplinit si functia de Ministru al Transporturilor in cabinetele Roman, Stolojan si Ciorbea. Voi intelege surprinderea Dvs si dificultatea cu care veti accepta realitatea faptelor descrise, dar va fi extrem de greu de calificat altfel decat complicitate la una dintre cele mai grave si mai celebre escrocherii derulate in Romania postdecembrista, situatia in care veti refuza implicarea Dvs directa in solutionarea denuntului penal. Asupra faptelor si a persoanei numitului am sesizat oficial inca din 10 iunie 1992 autoritatile competente intre care pe fostii procurori generali ai Romaniei (...). Parchetul General ca si celelalte autoritati au refuzat sa intreprinda masurile prevazute de legea penala. Mai mult Pachetul General a refuzat sa primeasca la cerere dovezile materiale ale faptelor penale sesizate. Asadar, declaratiile agresive, de notorietate ale numitului Basescu Traian, precum ca toate invinuirile in sarcina sa au fost cercetate de Parchet constatandu-se nevinovatia sa, sunt false. Mai mult, factorii responsabili din Parchetul General, autoritate competenta, prin neindeplinirea obligatiei de informare corecta a cetatenilor privindu-l pe Basescu Traian se fac vinovati de complicitate la abuz in serviciu contrar intereselor publice", afirma dl Siromascenco.
Grupare de crima organizata
Stefan Siromascenco, in continuare, mai afirma urmatoarele:
"Basescu Traian, impreuna cu alti complici constituiti intr-o grupare de crima organizata de tip mafiot din domeniul transporturilor, au savarsit fapte penale: uzurpare de calitati oficiale, falsuri privind identitatea, fals intelectual, abuz in serviciu contra intereselor publice, evaziune fiscala, gestiune frauduloasa, deturnare de fonduri, intregite cu fapte de subminare a economiei nationale si complot pentru subminare a puterii de stat (...) Supun atentiei Dvs instrainarea gratuita, prin frauda, din proprietatea publica de stat a unui patrimoniu (evaluat de firme specializate straine) reprezentand 206.460.000 $. Patrimoniul instrainat este reprezentat de un TERITORIU NATIONAL al unui numar de 16 nave din flota strategica a Romaniei, dat prin H.G. spre administrare CNM PETROMIN SA, persoana juridica de interes public cu capital integral de stat. Instrainarea a fost facuta incepand cu august 1991 catre persoane juridice de interes privat, constituite nelegal, asa-zisele firme straine Petroklav INC (inregistrata in statul Bahamas), Petroklav Management INC (Liberia), Petromin Oversease INC (Liberia) si alte 16 societati <<unica nava>> inregistrate tot in Liberia. Cele 16 nave instrainate la pretul total de 16 $ (1 $/nava), au avut denumirile: 22 Decembrie 1989, Comanesti, Carbunesti, Balota, Baia de Cris, Baia de Arama, Bobalna, Borzesti, Baneasa, Barbosi, Bujoreni, Callatis, Breaza, Barlad, Bicaz, Bacesti.
Prin incalcarea dispozitiilor legislatiei romane, astfel de acte juridice prin care s-a facut constituirea, inregistrarea si functionarea societatilor straine cu participarea Petromin sunt nule de drept. Constatarea GP a fost facuta expres si de Ministerul Finantelor-DGCF (act oficial de control din 16.07.1997, dupa controlul de la Petromin - 21.05-16.07.1997). Motivatia escrocheriei de instrainare a celor 16 nave a fost de retehnologizare prin finantare asigurata de un grup de firme din cadrul unei asa-zise colaborari romano-norvegiene. M.F. a constatat ca aceasta retehnologizare dupa 6 ani nu a fost efectuata. Conform datelor din Registrul Naval Roman, cele 16 nave erau la data instrainarii cele mai noi si mai performante tehnic si economic si cu cea mai mare capacitate de transport din intreaga flota, necesitand doar intretinere curenta. S.C. Petromin, pe perioada 1991-1997 a fost fraudata de circa 650 milioane $, valoare data de beneficiile ce nu au fost incasate si contabilizate in conturile societatii, realizate pe piata shippingului de fiecare nava, evaluate intre 6-20 milioane $ /an in functie de capacitate."
Competentele Guvernului
Spatiul nu ne ingaduie sa reproducem integral argumentele d-lui Siromascenco in sensul incalcarii flagrante a Constitutiei Romaniei, valabila la acea data. Vom spune doar ca "Guvernul roman nu a avut si nu are competenta de a hotari asupra instrainarii proprietatii publice de stat, cu atat mai putin acelei reprezentand Teritoriul National. Toate acestea sunt de competenta exclusiva a autoritatii legislative - Parlamentul. In acest sens, art. 25 din Decretul 443/1972 (in vigoare in 1991) privind Navigatia Civila, dispune: navele care au nationalitatea romana arboreaza pavilionul roman, ele nu pot naviga si sub pavilionul altui stat.
Uzurpare de calitati oficiale
Dl Siromascenco mai atrage atentia si asupra urmatoarelor fapte: in timp ce domnii Petre Roman - Prim Ministru si Doru Pana - Ministru al MLPTAT, fusesera desemnati in calitatile mentionate de catre Parlament la 22.06.1990, "Ca sef al Departamentului Transporturi, secretar de stat, au functionat prin numire mai multe persoane, iar din oct 1990 - dl M. Galea. Numitul Basescu Traian a indeplinit functia de subsecretar de stat in cadrul Departamentului Transporturi din MLPTAT. In paralel au functionat pana in aprilie 1991 si fostele structuri de organizare ale fostului Guvern Dascalescu, intre care fostul Departament CF si Departamentul Transporturi Navale, cu fostii titulari care, impreuna cu noile structuri, s-au implicat direct ... in ceea ce numim azi MINERIADE. La 11.04.1991 in acest haos organizatoric, Basescu Traian semneaza, din partea romana, la OSLO - NORVEGIA in calitatea de secretar de stat pe care nu o avea, un PROTOCOL, cu reprezentanti ai Statului norvegian privind cooperarea in mai multe domenii, intre care si o asa-zisa retehnologizare a unor nave ale Petromin printr-o asa-zisa finantare asigurata prin intermediul grupului de firme Torvald-Klaveness. La 01.05.1991, Basescu Traian s-a autoinstalat in falsa calitate de MINISTRU AL TRANSPORTULRILOR iN PALATUL CFR. Nici la acea data si nici dupa aceea, Basescu Traian nu avea APROBAREA Camerei Deputatilor si a Senatului sa faca parte din componenta Guvernului Romaniei. De asemenea, in organizarea si functionarea Guvernului NU EXISTA UN MINISTER AL TRANSPORTURILOR si nici un act normativ dupa care sa se organizeze si sa functioneze un astfel de minister. Uzurpand calitatea oficiala de MINISTRU al TRANSPORTURILOR, Basescu Traian a intocmit si semnat acte oficiale cu consecinte juridice intre care si cele referitoare la escrocheria instrainarii unor nave maritime din patrimoniul public dat in administrare Petromin catre societati straine la care s-a AUTONUMIT CA ADMINISTRATOR".
Hotararea lui Stolojan
Nu este lipsit de interes amanuntul ca "la presiunile partii norvegiene legate de legitimitatea actelor unui asa - zis Minister al Transporturilor din Romania care, prin Basescu Traian, solicita asa-zisa finantare motivata de o falsa retehnologizare a navelor Petromin cedate unor societati straine, Guvernul Stolojan publica in M.O. nr. 132/16.06.1992, HG 426/21.06.1991, termenul de un an nefiind intamplator, ci termenul de prescriptie prevazut de Legea 29/1990 inlauntrul caruia putea fi atacata in justitie".
Si-o mai fi amintind "draga Stolo" aceasta istorioara?

---

Despre autor: