Patru elevi constanteni au cistigat Marele Premiu NASA cu un proiect care imagineaza o statie orbitala pentru un milion de paminteni.

Oana Elisa Olteanu, Catalina Andreea Parasca, Adrian Lungu si Victor Toma, elevi in clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Ovidius" Constanta, sint cei care au pus la punct proiectul APIS. Indrumator le-a fost profesorul de fizica Cristinel Maga, dascal care a pregatit-o si pe Miruna Oprescu, cistigatoarea medaliei de argint la Olimpiada Internationala de Astronomie din India.

Fagurele romanesc, in spatiu

Cei patru elevi constanteni au creat, in cadrul unui concurs anual sustinut de NASA, o statie orbitala bazata pe modelul fagurelui de albine. „Din punct de vedere fizic, fagurele de albine creeaza o eficientizare maxima a spatiului, precum si o mare siguranta. In cazul in care un modul se distruge, celelalte ramin intacte", ne marturisesc ei.

Proiectul APIS a luat in calcul prezenta unui milion de oameni pe statia orbitala, fiecare dintre cele 16 module, dispuse circular, reprezentind un spatiu de viata pentru 62.500 de oameni. Statia este independenta de Pamint, fiind capabila sa produca toate resursele de hrana.

„Folosim lumina soarelui prin reflexie totala, energia solara fiind distribuita prin cabluri optice", ne-a povestit Catalina Andreea. Se merge foarte mult pe reciclarea materiei, altfel, spun copiii, poluarea aerului ar insemna moartea navei. Energia si oxigenul se produc tot pe statia orbitala. Lumina soarelui va fi distribuita in fiecare coltisor al orbitei.

Vestea

„Dupa momentul in care am reusit sa punem cap la cap toate ideile, alegindu-le pe cele mai bune, s-a lucrat in echipa, fiecare avind aportul sau. Am muncit patru luni intregi, cu multe nopti nedormite, dar a meritat", ne-a povestit Adrian.

„Nu a fost simplu, am intimpinat tot felul de obstacole. La un moment dat, eram chiar pe punctul de a pierde perioada de inscriere, apoi am intimpinat si ceva probleme la posta, pentru ca nu aveam o persoana de contact, dar am transmis un e-mail la NASA si, in mod surprinzator, ni s-a raspuns in aceeasi zi, putind astfel sa trimitem in timp util proiectul", isi aminteste Oana.

Adevarata surpriza, vestea ca au cistigat Marele Premiu, a venit insa simbata noapte, cind cei patru erau la o petrecere.

„Nu ne-a venit sa credem. Toate lunile de munca si noptile nedormite nu au contat pentru clipa de fericire din momentul in care am vazut ca am luat Marele Premiu", ne-a marturisit Oana.

109 proiecte din opt tari La concursul NASA s-au inscris 109 proiecte realizate de 61 de elevi din Canada, Italia, Iran, Romania, Slovenia, Venezuela, Turcia si SUA, iar juriul a fost format din opt cercetatori si ingineri NASA. Toate proiectele romanesti intrate in concurs au reusit sa obtina cite un premiu: Marele Premiu (care a mai fost acordat echipelor din Turcia si Uruguay), trei premii intii si doua premii doi.

50 de inventii premiate la Salonul Geneva Inventatorii romani au cistigat medalii la toate categoriile in cadrul celui de-al 35-lea Salon International al Inventiilor de la Geneva.

Romania s-a ales cu sapte premii speciale si cu 25 de medalii de aur, dintre care patru cu felicitarile juriului, in cadrul competitiei de brevete din Elvetia, anunta MEDIAFAX. Pe linga aceste premii, creativii nostri s-au intors si cu 17 medalii de argint si cu alte doua de bronz. Evenimentul s-a desfasurat in perioada 18-22 aprilie si a etalat mai bine de 1.000 de inventii.

Papusa cu 1.000 de fete

Tara noastra s-a prezentat la competitia din acest an cu 40 de inventii, prin intermediul Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica (ANCS), incadrate in 11 domenii tematice. La acestea s-au adaugat alte opt inventii, toate premiate, etalate independent de ANCS, anunta Ministerul Educatiei si Cercetarii (MEdC). Printre altele, un dispozitiv destinat celor care au suferit o operatie de lobotomie i-a adus lui Victor Mihail Cauni Premiul Agentiei Federale pentru Stiinta si Inovatie din Rusia.

Rozica Gabriela Moga a brevetat un sistem fara fir de masurare la distanta a unei inclinatii, premiat, la rindul sau, de Universitatea Islamica din Teheran. Dana Mihaela Jianu, un alt roman distins la Geneva de catre delegatia din Taiwan, a prezentat o papusa cu trasaturi corporale si faciale demontabile, care pot fi schimbate intre ele, destinata atit copiilor, cit si adultilor, se arata pe site-ul oficial al Salonului.

Inventii la hectar

Competitia, extinsa pe o suprafata de aproape un hectar, a adunat 1.000 de inventii din 45 de tari si peste 75.000 de vizitatori. Afacerile perfectate in cadrul Salonului, potrivit site-ului competitiei, s-au ridicat la 30 de milioane de dolari.

La editia de anul trecut, inventatorii romani au cistigat patru premii speciale si 23 de medalii de aur, dintre care sase cu mentiunea speciala a juriului, alaturi de 15 medalii de argint si doua de bronz.

Evenimentul din Elvetia este organizat an de an, in luna aprilie, sub inaltul patronaj al presedintelui Confederatiei Elvetiene, Consiliului de Stat al Republicii si Cantonului Geneva, Consiliului Administrativ al orasului Geneva, dar si cu sprijinul Organizatiei Mondiale a Proprietatii Intelectuale.

Creierul se descopera in Romania Tratarea bolii Alzheimer sau a epilepsiei si crearea unor neuroproteze pentru oamenii paralizati pot fi realizate cu ajutorul unei descoperiri facute recent de doi cercetatori clujeni.

Oamenii de stiinta Raul Muresan (foto) si Cristina Savin, de la Centrul de Cercetari Cognitive si Neuronale (Coneural) din Cluj, au realizat un studiu care demonstreaza ca echilibrul dintre rezonanta si integrare - doua moduri de functionare a celulelor nervoase - ar putea fi o conditie critica pentru activitatea normala a creierului. „Neuronii isi pot schimba relativ rapid proprietatile intre integrare si rezonanta. Ambele moduri de descarcare isi au avantajele si dezavantajele lor si probabil ca cel mai avantajos pentru creier a fost sa le combine. Acest tandem ofera flexibilitate si stabilitate in acelasi timp", explica Muresan.

Aplicatie in robotica

Cercetatorii clujeni au fost primii care au aratat legatura dintre cele doua proprietati ale neuronilor si capacitatea creierului de a avea o activitate sustinuta, de a raspunde in acelasi timp diversilor stimuli. Potrivit directorului Coneural, Razvan Florian, aceasta descoperire ar putea fi relevanta pentru tratamentul bolii Alzheimer si al epilepsiei, pentru realizarea unor neuroproteze pentru cei paralizati, dar si pentru crearea unor roboti inteligenti.

Colaborare

Studiul celor doi cercetatori romani a fost publicat recent in prestigioasa revista americana „Journal of Neurophysiology".

Lucrarea lor a fost realizata in cadrul unei colaborari cu doua institute germane, Institutul Max Planck pentru Cercetarea Creierului si Institutul pentru Studii Avansate (FIAS) din Frankfurt.